Guvernul comunist instalat în România la 6 martie 1945 i-a sărăcit nu numai pe marii industriași, bancheri și moșieri, dar i-a nenorocit și pe negustorii şi ţăranii români, care au fost lăsaţi fără agoniseala de o viaţă, prin stabilizarea monetară făcută în 1947.
Impresia pe care stabilizarea a avut-o asupra personalului diplomatic străin stabilit în România rezultă din raportul ambasadei Cehoslovaciei din Bucureşti.
Acest raport constă în două pagini dactilografiate, fără a fi datate, dar este clar că el provine de la sfârşitul lui septembrie 1947. Documentul critică toate fenomenele legate de efectuarea reformei şi le relevă cu exemple concrete observate în viaţa cotidiană a Bucureştiului.
Valoarea informativă a acestor exemple este subliniată de faptul că ele reprezintă opinia unui diplomat care era lipsit de grijile cotidiene.
Iată traducerea conţinutului acestui raport:
România: Reforma monetară
Scopul reformei a fost stoparea inflaţiei care avea consecinţe asupra circulaţiei mărfurilor şi asupra finanţelor statului. Gradul de inflaţie atins putem să-l observăm după cursul dolarului american care se vindea pe piaţa neagră, în luna mai 1945, pentru 5450 lei.
În prima zi de aplicare a Legii de stabilizare monetară dolarul a atins 6 milioane de lei.
Un alt scop al Legii de stabilizare monetară a fost introducerea ordinii in sistemul de salarizare şi eradicarea «pieţei negre», care devenise, de fapt, singura formă de comerţ din România.
La şase săptămâni după proclamarea legii de stabilizare devenise clar că însănătoşirea financiară a ţării nu a avut succesul scontat.
În primul rând nu s-a reuşit stabilizarea preţurilor la produsele de strictă necesitate al cărui nivel a fost stabilit de Ministerul Industriei şi Comerţului.
Astfel preţul unui ou a fost stabilit la 2,50 l ei/buc, dar el a crescut la 10 lei în realitate.
Carnea de porc a crescut de la 90 de lei/kg la 300 lei, grăsimea de la 150 la 600 lei. În general s-a creat impresia că preţurile produselor agricole au fost stabilite la un nivel inferior produselor industriale.
Acest aspect a influenţat aprovizionarea oraşelor, la aceasta adăugându-se şi creşterea tarifelor feroviare de până la 35 de ori şi creşterea de 20 de ori a preţului benzinei, ceea ce a împiedicat livrarea produselor agricole în mediul urban precum şi la izolarea oraşelor de sate.
Impactul reformei asupra ţăranilor a fost unul negativ el îndreptându-se, de fapt, împotriva guvernului.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric