Familiile cu venituri lunare de 750 de lei nu mai pot lua nici un împrumut. BNR a făcut, recent, o astfel de recomandare bancherilor. În realitate, nivelul minim al veniturilor de la care poate fi accesat un împrumut depăşeşte cu mult această valoare.
Noile reguli după care se calculează gradul maxim de îndatorare nu mai permit să acceseze credite de consum decât familiile cu venituri de peste 1.000 de lei. Pentru un împrumut ipotecar, veniturile necesare sunt de aproape trei ori mai mari. Singurii avantajaţi de modificările normelor de creditare vor fi clienţii cu venituri de peste 2.000 de euro. La aceştia, într-adevăr se va observa o creştere a sumei de credit pe care o pot contracta. Altă categorie favorizată de modificările normelor BNR va fi cea a persoanelor celibatare sau a familiilor fără copii, cu venituri de peste 800 de euro. În schimb, vor exista familii al căror acces la credite va fi interzis total. Surse din piaţa bancară spun că BNR a dat o ultimă recomandare băncilor comerciale: familiile cu venituri sub 225 de euro (750 de lei) nu pot contracta nici un fel de credit.
O primă sursă a neînţelegerii dintre BNR şi bancheri provine din faptul că banca centrală a uitat să reglementeze exact ce înseamnă „coşul de subzistenţă“ (cheltuielile lunare pe membru de familie, care trebuie scăzute din venitul net la calcularea gradului maxim de îndatorare). Ca urmare, mai multe norme interne de creditare transmise de bănci spre aprobarea BNR au fost trimise înapoi pentru rectificări. În schimb, banca centrală cere împărţirea clienţilor bancari pe categorii de risc, elaborarea normelor interne de creditare pe categorii de clienţi eligibili pentru fiecare produs şi evaluarea riscului pe fiecare client în funcţie de scoring (metoda de evaluare a riscului clientului).
Pentru bancheri, singurul punct de reper în calcularea valorii coşului minim lunar de subzistenţă este un raport din 2005 al Institutului Naţional de Statistică: pentru salariaţi (70 euro), profesiuni liberale (80 de euro) şi patroni (92 de euro). Indexate cu valoarea inflaţiei din 2006, valorile actualizate ale coşului de subzistenţă sunt: 74,59 euro pentru un angajat, 85,24 euro pentru exercitantul unei profesiuni liberale şi 91,23 euro pentru un patron.
Un calcul simplu arată că viitoarele condiţii de creditare vor conduce, în fapt, la o restricţionare a pieţei şi nu la o relaxare a ei: după scăderea valorii coşului de subzistenţă (care se aplică pentru fiecare membru al familiei) din totalul veniturilor, valoarea creditului care poate fi accesat va fi chiar mai mică decât în prezent. Aceasta, deşi teoretic, noile norme acceptă un grad de îndatorare ridicat, de 50%, 60% sau chiar 70%. În realitate, condiţiile „relaxate“ ajung să micşoreze gradul de îndatorare acceptat de bănci de la 40%, cât este în prezent, la 25% – 30%.
Restricţii mascate în relaxare
Utilizând datele statistice disponibile la finele lui 2004 privind veniturile medii nete pe gospodării şi
indexându-le cu creşterea reală a salariului mediu net din 2005 şi 2006, vom obţine un venit mediu net pe o gospodărie de salariaţi de 2,95 membri (media pe România) de 1.787,7 lei.
În acest context, venitul eligibil la creditare pe gospodăria medie din România este de 1.000 de lei, din care disponibili pentru împrumuturi ar rămâne 600 de lei (cu condiţia ca rata să reprezinte 60% din venitul eligibil).
Surprinzător: în noile condiţii, gospodăriile cu venitul mediu de 1.787 lei pot contracta un credit imobiliar de 24.000 de euro pe 25 de ani, cu o dobândă de 7,5% şi cu un grad de îndatorare de 60%. După vechile norme, puteau obţine un credit mai mare, de 27.000 de euro.
În medie, gradul maxim acceptat de îndatorare s-a redus cu 15% după „relaxarea“ condiţiilor de creditare.
