Lipsa de ingeniozitate a politicilor fiscale şi lăcomia statului au avut ca rezultat o creştere exagerată a accizelor pentru carburanţi. Efectul nu a fost cel anticipat de Ministerul Finanţelor: bugetul nu a încasat mai mult, ci mai puţin.

Datele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) arată că încasările, după aplicarea supraacizei, au scăzut, în al doilea trimestru faţă de primul trimestru din 2014, cu 387 milioane de lei. Reducerea încasărilor are o singură explicaţie: consumul de carburanţi s-a diminuat, fapt confirmat şi de Institutul Naţional de Statistică. Marii transportatori au declarat că s-au reorientat către state în care preţurile sunt mai mici decât în România. Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a estimat că aproximativ 70% din necesarul de carburanţi al companiilor poate fi cumpărat din alte ţări ale Uniunii Europene. Tendinţa este justificată, de vreme ce preţul benzinei şi al motorinei a ajuns pe primele locuri în UE, după ce, anul trecut, era la sfârşitul clasamentului. În plus, facilităţile fiscale de rambursare a TVA şi a unei părţi din accize funcţionează incomparabil mai uşor în alte state membre.

Soluţiile mediului de afaceri

În aceste condiţii, mediul de busi­ness a recurs la soluţii prin care să evite erodarea profiturilor. „În baza unor contracte, marile companii petroliere pun la dispoziţia operatorilor de transport carduri fără decontare cu numerar, pentru care se emit facturi lunar sau bilunar. Spre deosebire de practica din România, în alte state europene, există şi opţiunea facturării fără TVA. Astfel, transportatorii îşi îmbunătăţesc cash-flow-ul şi îşi rambursează TVA prin intermediul companiilor petroliere, fără să mai fie nevoiţi să deruleze ei procedurile legale de rambursare din alte ţări sau din România şi să aştepte virarea banilor, care pentru unele state poate fi un proces de durată. La rândul lor, companiile petroliere îşi menţin, la nivel de grup, volumul vânzărilor – pentru că ceea ce pierd în România compensează din alte ţări. Singurul păgubit e bugetul de stat care pierde încasări atât din TVA şi a accizelor de la transportatorii care nu mai alimentează local, cât şi din impozitul pe profit şi dividendele de la societăţile petroliere care îşi reduc cifrele de afaceri în România“, explică Andreea Steinhart, partener Contexpert.

Facturarea fără TVA

Prin urmare, operatorii de transport plătesc pentru carburanţi mai puţin decât în România, atât datorită diferenţei de preţuri la pompă, cât şi datorită nefacturării TVA de 24%, care este a treia cea mai mare cotă din Uniunea Europeană.

În plus, au posibilitatea să ceară recuperarea parţială a accizelor din statele respective.

După introducerea supraacizei, Ministerul de Finanţe a emis reglementări pentru rambursarea a patru din cei şapte eurocenţi suplimentari la acciză, însă procedura a fost elaborată târziu şi a nemulţumit companiile de profil. În Ungaria, de exemplu, există o procedură de rambursare a 5,5 eurocenţi pe litru din accize, iar plata către firme are loc lunar, în timp ce în România este de 4 eurocenţi şi se realizează trimestrial. La solicitarea Capital, ANAF nu a putut face publice datele privind numărul firmelor şi suma totală cerută spre rambursare. De asemenea, în principiu, transportatorii îşi pot recupera TVA în România. Practica a dovedit, însă, că procedurile sunt foarte greoaie, iar intervalul până la recuperarea efectivă a banilor este foarte lung şi blochează cash-flow-ul societăţilor.

Din acest motiv, metoda de facturare pusă la dispoziţia transportatorilor de marile benzinării internaţionale care operează atât în România, cât şi în alte state europene este o facilitate care reduce pe de o parte costurile firmelor, iar pe de altă parte le scapă de birocraţia recuperării TVA şi a accizelor din România. În plus, cardurile pot fi folosite şi pentru achitarea taxelor de drum sau a altor servicii/produse prevăzute în contract pentru care, de asemenea, se poate cere rambursarea TVA.

„În cazul firmelor care au ca activitate principală transportul, există opţiunea unui program de facturare netă. Practic, factura se emite cu TVA care se stornează pe aceeaşi factură sau într-un anumit termen asumat prin contract, de exemplu 14 zile – la emiterea următoarei facturi, având facturare bilunară şi se adaugă comisionul societăţii petroliere pentru recuperarea TVA. Un alt program de facturare funcţionează pentru firmele care nu au ca principală activitate transportul, dar efectuează transport internaţional. Acestea nu pot aplica facturarea netă, dar pot beneficia de recuperarea standard de TVA. Astfel, facturarea se face pentru suma produselor/serviciilor cu TVA, se păstrează documentele originale, se depune declaraţia 318 privind rambursarea de TVA în numele societăţii din România, iar în momentul în care compania petrolieră sau partenerul subcontractat primeşte banii de la statul în care s-au făcut cheltuielile, se emite o notă de credit cu suma de TVA recuperată, adăugându-se şi în acest caz comisionul pentru serviciul de recuperarea TVA“, explică Andreea Steinhart.

Cardurile emise de marile reţele de benzinării sunt utilizate şi în România, numai că facturarea se face conform prevederilor legislaţiei româneşti, adăugându-se TVA 24%, iar procedura de rambursare a taxei este exclusiv în sarcina transportatorilor.

Avertismentul transportatorilor

Creşterea accizelor, facilităţile oferite de reţelele de benzinării, procedurile birocratice de durată pentru rambursarea TVA şi a accizelor au subminat planurile guvernului de colecta mai mulţi bani din această sursă.

„În cazul în care statul va majora acciza cu 7 eurocenți pe litrul de motorină, transportatorii români care efectuează operațiuni de transport internațional vor fi obligați să alimenteze în afara țării, iar prin reorientarea alimentării a doar 13% din volumul actual de motorină vândut în România, se anulează orice câștig ipotetic al statului român!“, avertizau reprezentanţii UNTRR înainte de intrarea în vigoare a supraacizei la carburanţi. Evoluţia ulterioară a confirmat intenţiile companiilor.

„De exemplu, un operator român care face transport internațional cu 200 de camioane și în prezent alimentează lunar 300.000 litri de motorină în România și 300.000 litri de motorină în afara României, în cazul majorării accizei la motorină va alimenta lunar cel puțin 500.000 litri de motorină în afara României și sub 100.000 litri de motorină în România“, susţinea asociaţia transportatorilor.

Experimentul majorării accizelor arată că piaţa reacţionează, găsind variante pentru a evita costurile suplimentare.

Contrar aşteptărilor, nu numai că nu a crescut colectarea din accize, dar există riscul diminuării încasărilor din alte taxe: TVA sau impozit pe profit şi dividende ale companiilor petroliere care şi-au „mutat“ parte din vânzări în alte ţări.

În fond, businessul îşi protejează, previzibil, profiturile, în timp ce statul, prin erori repetate de politică fiscală, iese în pierdere.