Anul acesta, Romania a coborat patru locuri in topul competitivitatii mondiale, de pe locul 75 pe locul 79, din cele 102 de pozitii posibile. La nivelul buzunarului fiecaruia dintre noi, lipsa de competitivitate a economiei explica de ce romanii, care castiga 1,5 euro pe ora si muncesc in medie 40 de ore pe saptamana, dau mai multi bani pe mancare si benzina decat finlandezii, care au un salariu mediu orar de 22 euro, muncesc 37 de ore pe saptamana, dar a caror tara ocupa primul loc in topul mondial al competitivitatii. Comparand cotele de impozitare ale profiturilor, Romania este mai competitiva decat Finlanda, cu o cota unica de 16%, fata de cele 26 de procente cu cat impoziteaza statul finlandez profiturile. Prin urmare, firmele romanesti sunt mai competitive decat cele finlandeze. Este o gluma proasta, dar nu noi suntem cei care au facut-o, ci Guvernul roman, atunci cand a prezentat introducerea cotei unice de impozitare ca fiind suficienta pentru capitalizarea companiilor autohtone. “Este un exercitiu ratat”, apreciaza liberalul Mircea Cosea, membru al Comisiei pentru buget, finante, banci din Camera Deputatilor. “Constatand ca nu mai are venituri la buget, Guvernul a impozitat piata de capital si economiile populatiei, compromitand astfel beneficiile cotei unice”, explica acesta.

Dar lovitura de gratie data viziunii guvernamentale supra cotei unice a venit chiar din partea celor ce trebuiau sa o confirme, investitorii straini. Compania germana MAN si cea franceza Montupet au preferat Bulgaria si Polonia pentru delocalizarea capacitatilor de productie. Romania a pierdut trenul pentru ca le-a cerut prea multi bani pe teren si sta prost cu infrastructura, probleme pe care vecinii nu le au. Cota unica nu a contat catusi de putin in calculele de rentabilitate ale strainilor.
Asa cum nu va conta in ochii Uniunii Europene excesul de zel prost inteles al Ministerului Administratiei si Internelor, care a gasit ca solutie a securizarii granitelor confiscarea, de-a valma si fara preaviz, a pasapoartelor romanilor aflati, cu sau fara forme legale, la munca in strainatate, sau umilirea oamenilor de afaceri prin conditionarea calatoriilor acestora de existenta unei invitatii din partea partenerilor straini.

Si drumul spre iad este pavat cu intentii bune

Sunt doar doua din cazurile care ilustreaza pe deplin ca orice buna intentie de natura legislativa este, mai devreme sau mai tarziu, compromisa prin aplicarea sa in practica si ca “aderarea la UE” este leit motivul invocat ori de cate ori efectele legilor romanesti sunt absurde.

si daca acestea sunt rezultatele concentrarii autoritatilor de la Bucuresti asupra indeplinirii angajamentelor in vederea aderarii in 2007, se naste un mare semn de intrebare in legatura cu ce va urma dupa acest moment, pentru ca nimeni, niciodata, nu a anuntat ca exista si o strategie de dezvoltare pe termen lung, ca stim ce vom face dupa aderare. “In lipsa unei viziuni clare de dezvoltare, riscam sa intram in UE complet anemiati. si ne vom mira de ce nu avem nici un fel de influenta, de ce suntem marginalizati”, contureaza deputatul PSD Adrian Severin riscurile. “Romanii vor fi consumatori de mana a doua, platind la fel cu ceilalti cetateni ai UE, dar cumparand produse mai putine si mai proaste”, intregeste Mircea Cosea imaginea viitorului. Sumbra, este adevarat, dar realista, daca o apreciem prin prisma prezentului.



“Romanii vor fi consumatori de mana a doua, platind la fel cu ceilalti cetateni ai UE, dar cumparand produse mai putine si mai proaste.”

Mircea Cosea,

deputat liberal, membru al Comisiei pentru buget, finante, banci din Camera Deputatilor

Securizarea granitelor prin Incalcarea liberei circulatii a Persoanelor

Ordonanta Guvernului nr. 28/2005 – suspendarea temporara a dreptului de folosire a pasapoartelor simple de catre cetatenii romani care au depasit termenele de sedere in statele in care au calatorit; inasprirea conditiilor in care cetatenii romani pot iesi din tara.


• Obiectiv: indeplinirea angajamentelor fata de UE


• Efecte perverse: asupra mediului de afaceri (punerea in situatii de inferioritate a oamenilor de afaceri romani care au parteneri straini); asupra romanilor care muncesc in strainatate; asupra consumului – principalul factor al cresterii economice.

Incurajarea privatizarii In detrimentul investitiilor de mediu

Ordonanta Guvernului nr. 27/2005 – stabileste unele masuri post-privatizare, eliminand obligatia firmelor de a face investitiile de mediu asumate prin contract.


• Obiectiv: stimularea investitiilor.


• Efecte perverse: asupra aderarii la UE (face posibila activarea clauzei de salvgardare, pentru ca una dintre observatiile pe care Comisia Europeana le-a facut recent

Guvernului roman, prin intermediul scrisorii de avertizare, se refera la neindeplinirea obligatiilor de mediu, printre care se numara si cele “scutite”de AVAS)

Cota unica a lasat bugetul fara venituri si a crescut fiscalitatea

Introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor (16%)


• Obiectiv: capitalizarea intreprinderilor romanesti pentru a face fata concurentei din UE, stimularea investitiilor straine.


• Efecte perverse: pentru ca adoptarea cotei unice de impozitare nu a fost facuta simultan cu intarirea disciplinei fiscale si cu imbunatatirea colectarii impozitelor la bugetul public, Guvernul a fost obligat sa creasca fiscalitatea, prin impozitarea pietei de capital si a economiilor populatiei. Necorelata cu alte politici, cota unica s-a demonstrat a fi total neinteresanta pentru investitorii straini. Romania a pierdut doi mari investitori, compania germana MAN si compania franceza Montupet, cele doua companii reorientandu-se catre Polonia si Bulgaria, unde vor da de lucru catorva mii de muncitori. Guvernele celor doua tari le-au atras prin facilitati imobiliare.
Reducerea arieratelor din economie – un alt obiectiv ratat, printre altele din cauza creditului scump. Pentru ca accesul intreprinzatorilor la credite bancare este limitat, acestia isi asigura capitalul necesar investitiilor amanand sau facand uitata plata obligatiilor catre bugetul public.