Efectul Dragnea asupra românilor: La fiecare 3 minute, în 2017, un român a emigrat în altă țară

15 octombrie 2018, 09:18 de Alexandra Buican

Ultima modificare în 15 octombrie 2018, 09:19

România este țara cu cea mai rapidă creștere economică din UE, principalele motoare ale acestei creșteri fiind municipiul București și orașele secundare ale țării. Însă în timp ce Bucureștiul a atins niveluri de productivitate comparabile cu cele înregistrate în alte capitale ale Uniunii, orașele secundare din România se află în continuare destul de departe de a concura de pe poziții egale cu orașele secundare din UE. Fără consolidarea acestor orașe secundare, economia României nu poate susține creșterea din anii următori.

Cele mai competitive orașe secundare sunt cele care se dovedesc cele mai pricepute în atragerea populației, a investițiilor și a turiștilor. Raportul Băncii Mondiale numit Orașe Magnet – Migrație și Magnetism în România analizează orașele care au reușit cel mai bine să atragă populația migrantă și navetiștii și propune o serie de recomandări pentru creșterea atractivității și competitivității orașelor secundare.

Astfel, anul 2017 a fost un an agitat, un an care a adus cel mai mare număr de emigranți din 2008 încoace. Potrivit datelor INS, în 2017 au plecat din țară 219.327 de români. Asta înseamnă aproximativ 600 de oameni pe zi, 24 pe oră. Cei mai mulți (peste 17%) sunt din grupa de vârstă 25-29 de ani, iar al doilea val ca dimensiune (14.5%) face parte din grupa de vârstă 20-24 de ani.Eurostat estimează că aproximativ 3 milioane de români și-au părăsit țara după anul 1990, ONU susține că ar fi vorba despre 3,7 milioane, iar rapoartele Băncii Mondiale estimează că ar fi vorba despre 3-5 milioane de români emigranți.

Acest fapt plasează România pe locul al șaselea în clasamentul principalelor surse de migranți la nivelul UE, în termeni absoluți, și respectiv pe primul loc în termeni relativi (ca pondere a migranților în populația totală), potrivit raportului Băncii Mondiale.

Raportul citat, care a agregat valorile de migrație din anii 2010-2016, notează că “zilnic, aproximativ 500 de locuitori de mută din România în altă țară, ceea ce face din migrația externă una dintre principalele provocări pentru factorii de decizie.” Specialiștii scriu și despre tiparele care s-au creat în interiorul județelor de la noi, corelate cu migrația spre o anumită țară. Cu alte cuvinte, spune-mi din ce județ ești, ca să-ți spun unde o să pleci. De exemplu: emigranții din estul României se îndreaptă îndeosebi spre Italia, iar cei din centru și sud preferă Spania. Grecia este o destinație predilectă pentru locuitorii din sudul României, în timp ce Germania și Ungaria sunt preferate de cetățenii români din vestul țării, zonă locuită în mod tradițional de comunități de maghiari, sași și șvabi.

Cei mai mulți emigrau, la momentul prelucrării datelor (2016), spre Italia (47%), apoi spre Spania, Germania și abia pe locul al patrulea Marea Britanie (6%), mai arată raportul.