Acordul pe care Romania se pregateste sa il incheie cu Fondul Monetar International pune in balanta efectele pozitive si cele negative pe care le va determina, fiind cert urmatorul aspect: efectele pozitive sunt discutabile si incerte, iar efectele negative sunt aproape sigure.
Potrivit analizelor aparute in ultimul timp, coroborate cu practica Fondului, acordarea unui imprumut va fi conditionata de o serie de masuri de austeritate, cum ar fi:
- inghetarea salariilor
- reducerea dramatica a cheltuielilor bugetare
- o posibila crestere a taxelor, cum ar fi Taxa pe Valoarea Adaugata, ceea ce va conduce la cresterea preturilor
- deprecierea leului
_____________________________________________________________________________________
Trebuie retinut faptul ca prin statutul de functionare, FMI „acorda imprumuturi tarilor care au dificultati de balanta de plati, oferind acestor tari posibilitatea de a-si reface stocul de rezerve internationale, de stabilizare a cursului valutar, de continuare a platii importurilor si de reinstaurare a conditiilor de crestere economica”.
Spre deosebire de bancile de dezvoltare, FMI nu acorda imprumuturi pentru proiecte specifice, ceea ce inseamna ca banii pentru proiectele de infrastructura trebuie luati din alta parte.
Potrivit unui comunicat postat pe site-ul propriu, „FMI a oferit Romaniei asistenta tehnica in numeroase domenii, cum ar fi administrare fiscala , politici fiscale, managementul cheltuielilor bugetare”.
Despre managementul cheltuielilor bugetare stim cu certitudine care a fost efectul: unul dintre cele mai mari deficite din lume, in 2008.
Nu in ultimul rand, in urma cu doar cateva zile, FMI si-a recunoscut esecul in ceea ce priveste anticiparea efectelor crizei internationale.
_____________________________________________________________________________________
Autoritatile sunt de alta parere, insa. „Un eventual imprumut de la Fondul Monetar International va avea rolul de a proteja rezerva valutara a Romaniei si de a trimite un semnal clar de incurajare pentru investitorii straini”, sustine economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei, Valentin Lazea.
„Este vorba de o abordare proactiva. Nu intram in discutii cu aceste institutii pentru ca avem o problema, ci pentru a o preveni”, a mai spus Valentin Lazea.
______________________________________________________________________________________
Asistenta financiara pentru Romania s-a materializat in programe de imprumut de tipul Acord Stand-by. Incepand cu 1972. Romania a folosit resursele FMI in noua ocazii ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului.
„Ultimul acord, al zecelea, aprobat in iulie 2004 a fost un acord Stand-by de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autoritatile romane nu au intentionat sa faca trageri. Nici acest acord nu a fost finalizat”, precizeaza FMI.
