Președintele Volodimir Zelenski și modul în care sfidează agresiunea Rusiei au contribuit la reactivarea scopurilor comune ale statelor NATO și UE. În timp ce Putin a încercat prin orice mijloace să destrame unitatea NATO, poziția curajoasă a Ucrainei, în mod special a lui Zelenski, împotriva invadatorilor, a avut efectul opus: Europa și NATO au acționat pe o singură voce, mai mult ca niciodată, scrie Greek Reporter.
Publicația elenă subliniază faptul că, după ce în ultimii ani s-a spus că NATO este „în moarte cerebrală”, acum se poate vorbi de o trezire a Alianței.
Rolul Alianței s-a diminuat gradual în anii de pace de după Războiul Rece, până în punctul în care președintele francez Emmanuel Macron a ajuns să declare că Alianța se află „în moarte cerebrală”. Dar, în timpul crizei din Ucraina, NATO a desfășurat aproximativ 40.000 de militari pentru a oferi asistență terestră, aeriană și navală.
Premieră în istoria NATO
Deși țările NATO nu se pot angaja într-un război împotriva Rusiei, decât dacă un stat membru este atacat, pentru prima dată în istorie, Alianța a desfășurat în Europa de Est forțe pregătite de reacție, ca măsură de precauție. NATO va continua, de asemenea, să trimită arme în Ucraina, inclusiv pentru apărarea aeriană, chiar dacă nu s-a angajat să trimită trupe.
De asemenea, UE a impus sancțiuni masive nu numai asupra Rusiei, ci și asupra sistemelor sale financiare care operează în afara țării, vizând economia rusă.
Sancțiunile economice afectează deja moneda Rusiei, acțiunile și averile oligarhilor ruși. Din păcate, afectează și viețile rușilor mai săraci.
NATO și Ucraina
Moscova a cerut în mod repetat NATO să înceteze orice activitate militară în Europa de Est, în timp ce Occidentul l-a acuzat pe Vladimir Putin de subminarea securității în regiune.
După prăbușirea URSS, Alianța s-a apropiat din ce în ce mai mult de granițele ruse, în timp ce UE s-a extins și ea spre est. Kremlinul a cerut în mod repetat NATO să înceteze extinderea către granițele Rusiei. Iar Ucraina, care împarte granița cu Rusia, început săsolicite aderarea la NATO încă din 2008.
Planurile de aderare la NATO au fost abandonate în urma alegerilor prezidențiale din 2010, câștigate de pro-rusul Viktor Ianukovici, care a preferat să țină țara în afara Alianței.
O nouă determinare
Deși Rusia a continuat să susțină că se simte amenințată de extinderea Alianței lângă granițele sale, NATO a avansat discuțiile privind aderarea Ucrainei.
La Summitul de la Bruxelles, din iunie 2021, liderii Alianței au reiterat decizia ca Ucraina să devină membră, prin Planul de Acțiune pentru aderarea la NATO (Membership Action Plan – MAP), în ciuda obiecțiilor Rusiei. Anul acesta, la 10 ianuarie, diplomații americani și ruși au purtat negocieri la Geneva pentru a discuta despre activitățile militare ale ambelor țări și despre tensiunile care escaladau în jurul Ucrainei.
NATO va ieși mai puternică după criza din Ucraina
Potrivit articolului 5 din tratatul NATO, „apărare colectivă” înseamnă că un atac comis asupra unui aliat este considerat atac asupra tuturor aliaților.
Deși nu sunt membre NATO, Suedia și Finlanda, au participat la summit-ul de urgență al Alianței, de după invadarea Ucrainei, și parcă doresc să facă parte din Alianță, însă purtătorul de cuvânt al MAE de la Moscova, Maria Zakharova, a avertizat ambele țări cu „consecințe militare”.
„În acest ritm nu avem altă opțiune decât să ne alăturăm NATO. Aderarea Finlandei ar consolida Alianța și va ajuta la menținerea stabilității Europei de Nord”, a comentat fostul prim-ministru finlandez Alexander Stubb.
Mai mult,Germania, care nu a fost niciodată implicată în conflicte armate postbelice și are o contribuție foarte mică la Alianță, se pregătește acum să creeze o forță militară puternică.