Posibila eliminare a unor taxe percepute de hipermarketuri pentru produsele alimentare ar putea avea ca efect scumpirea mărfurilor din alte categorii. Doar aşa retailerii şi-ar conserva profiturile.
Consiliul Concurenţei a propus, săptămâna trecută, eliminarea unor taxe din retail, precum cea pentru acoperirea cheltuielilor de extindere şi a celei percepute pentru acoperirea riscului de a nu vinde produsele. Însă, recomandarea vizează doar comercializarea produselor alimentare, fără să se facă vreo referire la celelalte tipuri de produse. Anunţul Consiliului Concurenţei vine cu numai câteva zile după ce Legea privind comercializarea produselor alimentare a fost trimisă spre promulgare, ea interzicând aceleaşi tipuri de taxe. Însă marii retaileri percep aceleaşi taxe şi în relaţia cu ceilalţi furnizori, ele regăsindu-se, de pildă, şi în preţul laptopului sau al şamponului cumpărat dintr-un hipermarket. De ce reprezintă aceste taxe o problemă numai pentru comerţul alimentar? „Pentru că este, într-adevăr, dificil pentru producătorii autohtoni să se listeze într-un hipermarket. În plus, este o piaţă dominată de producătorii locali, care nu au aceeaşi forţă de negociere ca a producătorilor de nonalimentare, în mare parte corporaţii multinaţionale“, spune reprezentantul unei companii din domeniu. De aceea, în unele cazuri, relaţiile comerciale dintre aceşti parteneri se negociază la sediile centrale, nu în România. Un alt argument este că în industria alimentară se lucrează cu marje de profit mai mici decât în alte industrii. „Distribuitorii de electronice lucrează cu marje brute uneori de 7%-12%. Celor din industria alimentară le ajunge cuţitul la os, uneori, pentru că şi preţul materiei prime variază mult mai mult decât în IT sau igienă“, spune un consultant din piaţă. Prin urmare, nimic nu va împiedica retailerii să crească presiunea asupra furnizorilor de produse nonalimentare, pentru a îşi menţine nivelul profiturilor.
Produsele alimentare reprezintă, conform INS, 37,5% din coşul de consum. Iar compania de cercetare GfK arată că, în valoare, vânzările produselor de îngrijire personală şi de întreţinere a locuinţei au înregistrat, în primele şase luni ale acestui an, cea mai mare creştere de 19%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce alimentele şi băuturile au crescut cu 17%.
Intervenţia statului în această dispută nu a făcut decât să agite spiritele. În principiu, consumatorii ar trebui să remarce o scădere a preţurilor alimentelor, însă numai după renegocierea contractelor, adică la începutul anului viitor.
Comerţul modern controlează piaţa
Ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, a avansat chiar şi o cifră a ieftinirii potenţiale: 30%. Cum a ajuns la aceasta? „Ministrul agriculturii s-a consultat cu specialiştii de la Direcţia de Politici Agricole din cadrul ministerului, cu reprezentanţii patronatelor, sindicatelor şi cei ai grupurilor de producători din sectorul agricol şi industria alimentară“, au explicat reprezentanţii ministerului. Însă, retailerii contestă nu numai scăderea preţurilor, spunând că, din contră, acestea vor creşte, ci şi competenţa specialiştilor în agricultură din minister, care „nu au nicio legătură cu realitatea din sectorul alimentar“, spune Delia Nica, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România. Subiectul este cu atât mai delicat cu cât vânzările produselor alimentare înseamnă chiar şi 75% din veniturile unui retailer, precum în cazul Real.
„Producătorii folosesc drept argument exemplele unor ţări vestice care au adoptat astfel de legi, precum Franţa sau Anglia. Dar în Franţa, de exemplu, retailul modern are o cotă de piaţă de 77%, nu ca în România“, spune Delia Nica. Conform GfK, comerţul modern are o cotă de 43% din piaţa autohtonă, în creştere cu trei procente faţă de anul trecut. În schimb, cota buticurilor a scăzut la jumătate faţă de anul 2005, la 13%.
Dacă legea va fi promulgată în această formă, numărul taxelor din retailul modern de produse alimentare va scădea de la 11 la 7, conform reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, restul fiind diminuate. Tot prin această lege se reglementează şi termenele de plată a furnizorilor, la maximum 12 zile pentru produsele alimentare proaspete şi la maximum 20 de zile pentru produsele alimentare congelate. Însă şi această reglementare a stârnit protestul retailerilor, care susţin că este imposibilă aplicarea acestor termene şi că legea va duce la „întârzieri şi blocaje financiare care se pot încheia cu falimente atât din partea retailerilor, cât şi a furnizorilor noştri alimentari“.
Preţurile nu numai că nu vor scădea, ci vor creşte, ca efect universal al distorsionării mecanismelor pieţei şi al liberei concurenţe în piaţă.
Delia Nica, vicepreşedinte AMRCR
73% este cota de piaţă a comerţului modern în Bucureşti, hipermarketurile fiind pe primul loc, cu 45% cotă de piaţă în valoare, dublu faţă de anul 2005
