Lanțul de restaurante fast-food nu a mai tolerat creșterea prețurilor la energie și alimente, anunțând la finalul săptămânii trecute majorarea prețurilor cu până la 25%.
Este o decizie istorică adoptată de McDonald’s în Japonia, cea mai importantă piață după cea din SUA, cu peste 3.300 de restaurante deschise în 5 ani.
Japonia și-a dorit inflație după 20 de ani de stabilitate și primele efecte încep să apară, însă nu acolo unde ar trebui, prețurile la utilități majorându-se deja cu aproape 20%. Totodată, drept consecință a deciziei adoptate recent de McDonalds, un hamburger va costa 120 JPY în loc de 100 JPY, iar un cheesburger 150 JPY în loc de 120 JPY. Banca Centrală din Japonia intenționează să dubleze baza monetară în următorii 2 ani, iar ca o comparație, niponii tipăresc bani cu o rată cel puțin dublă față de SUA, sau echivalentul a 1% din PIB în fiecare lună.
"Tipărirea banilor nu creează bunăstare, dacă se pompează bani cu o rată lunară de 1% din PIB; asta nu înseamnă că economia o să crească cu 1%, ci doar că preţurile vor fi umflate cu 1% pe lună, iar piețele financiare reacționează primele anticipând consecințele devalorizării", apreciază analiștii Admiral de la Markets, companie specializată în tranzacționarea pe piața valutară internaţională.
Graficul de mai jos ilustrează efectul politicii monetare adoptată de noul guvernator al Japoniei, Haruhiko Kuroda și prim-ministrul Shinzo Abe: creșterea parabolică a bursei locale de acțiuni cu 50% în 6 luni și prăbușirea yenului cu peste 25% în aceeași perioadă. Practic, un transfer forțat al capitalului din a doua cea mai stabilă valută majoră după renunțarea la standardul în aur, în acțiuni, mărfuri sau valute străine.
Experţii companiei de brokeraj consideră că Banca Centrală a urmărit efectul de bunăstare (wealth effect) și competitivitatea exporturilor, însă există riscul ca în realitate, costurile companiilor să crească mai rapid decât veniturile acestora.
În aceste condiţii, traderii japonezi şi nu numai, vor învăța că avansul fulminant al bursei locale se poate transforma rapid într-o scădere a puterii de cumpărare a monedei naționale cu peste 20% și în cele din urmă în furia unei generații care nu a experimentat niciodată creșterea prețurilor.
"Efectul tipării de bani este același, indiferent că valuta este yenul, lira, dolarul sau euro. Acesta este creșterea artificială a prețurilor activelor care se protejează de inflație și totodată căderea liberă a monedei față de celelalte valute, care sunt la rândul lor într-o stare de devalorizare continuă, din moment ce toate guvernele și băncile centrale sunt implicate în aceleași politici ce urmăresc diluarea datoriilor și transferul acestora către consumatori", precizează Cristian Cochințu, specialist în piața valutară din cadrul Admiral Markets România.
