Investiţiile străine directe (FDI) la nivel global au scăzut cu 19% anul trecut, până la o valoare estimată de 1.200 miliarde de dolari, în mare parte din cauza reformei fiscale promovată de preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat luni Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), transmite Reuters. 

Conform acestor cifre, investiţiile străine directe (FDI) globale, care cuprind fuziunile şi achiziţiile transfrontaliere, creditele acordate între companii şi investiţiile în proiecte de tip start-up din străinătate, sunt la cel mai scăzut nivel de după 2009, după ce firmele americane au repatriat peste 300 de miliarde de dolari graţie reformei fiscale. Această reformă prevedea că firmele americane care decid să îşi repatrieze câştigurile realizate în străinătate trebuie să plătească o taxă de 8% pentru activele non-cash şi o taxă de 15,5% pentru activele în numerar. Marile firme americane aşteptau de mult o astfel de facilitate fiscală, ultima dată când au beneficiat de un program similar fiind în 2005. 

Potrivit UNCTAD, fluxurile nete de investiţii în Europa au înregistrat anul trecut o scădere fără precedent de 73% până la 100 miliarde de dolari, un nivel care nu a mai fost înregistrat după anii 1990, în condiţiile în care companiile americane au repatriat profiturile deţinute de subsidiarele lor din Irlanda, Elveţia şi altă parte. 

Directorul de investiţii al UNCTAD, James Zhan a subliniat însă că repatrierea profiturilor de către companiile americane a încetinit astfel că este posibil ca, în 2019, investiţiile străine directe globale să îşi revină, chiar dacă s-au înmulţit şi riscurile. 

„Vedem creşterea măsurilor protecţioniste într-o serie de ţări precum şi înrăutăţirea perspectivelor pentru creşterea economiei mondiale”, a spus James Zhan. 

SUA au rămas şi în 2018 principala destinaţie pentru investiţiile străine directe, atrăgând 226 miliarde dolari, cu 18% mai puţin decât în 2017. Pe locul secund se situează China, care a atras investiţii străine directe în valoare de 142 miliarde dolari, cu 3% mai mult decât în 2017, urmată de Marea Britanie care a înregistrat o creştere de 20% a investiţiilor străine directe până la 122 miliarde de dolari, graţie în principal triplării valorii fuziunilor şi achiziţiilor. 

 

„În pofida incertitudinilor legate de Brexit, Guvernul britanic şi-a intensificat eforturile de a promova noile investiţii, inclusiv prin elaborarea unei strategii şi adoptarea de noi măsuri pentru a atrage investiţii străine”, a spus James Zhan. 

O sursă majoră de creştere a investiţiilor străine directe în 2018 a fost valoare noilor investiţii de tip ‘greenfield’ în ţările în curs de dezvoltare din Asia, care au crescut cu 84% până la 390 miliarde de dolari. James Zhan a pus că această creştere se datorează firmelor care şi-au restructurat lanţurile de aprovizionare din Asia de Sud-Est, în ideea de a evita să fie afectate de tensiunile comerciale, dar şi oportunităţilor oferite de noul Acord de parteneriat transpacific (TPP) sau liberalizării regimului investiţiilor în China.