Mubarak a demisionat vineri după trei decenii de domnie şi a predat puterea consiliului suprem al forţelor armate, un comitet format din circa douăzeci de generali până acum necunoscuţi publicului larg. Acest consiliu guvernează în prezent în afara cadrului constituţional, potrivit experţilor, o situaţie excepţională inedită de la lovitura de stat din 1952 care l-a înlăturat pe rege şi a abolit constituţia monarhică.
“Trecerea frâielor la armată reprezintă concret faptul că legea fundamentală a fost suspendată”, a explicat Rabab al-Mahdi, profesor de ştiinţe politice la Universitatea americană din Cairo.
La douăzeci şi patru de ore după ce a moştenit gestionarea ţării, armata a încercat să îi liniştească pe cetăţeni, promiţând începând de sâmbătă o “tranziţie paşnică” spre “o putere civilă aleasă” şi menţinând actualul guvern în funcţie pentru a se ocupa de afacerile curente. “Nu este un proces clasic. Nu ne putem aştepta să fie urmate nişte etape precise”, a explicat Mahdi.
Consiliul suprem al forţelor armate nu se reuneşte în mod regulat, ci doar în vremuri de criză. Aceasta este cea de-a treia sesiunea a sa după cele organizate în timpul războaielor din 1967 şi 1973, potrivit centrului de cercetare american Stratfor.
“Nu îi cunoaştem, îi descoperim”, a comentat Tewfik Aclimandos, cercetător la Colegiul din Franţa şi specialist în armata egipteană. “Chiar dacă au o misiune comună, pot apărea divergenţe”, a adăugat el, cu referire la colegiul de generali condus de ministrul apărării, mareşalul Mohamed Hussein Tantawi. Însă pe măsură ce armata devine mai vizibilă, vasta sa putere politică şi economică va fi expusă în văzul tuturor.
“Această ţară este condusă de militari din 1952”, a subliniat Amr al-Shalakany, profesor de drept la Universitatea din Cairo. Cu toate acestea, “până în prezent, aceştia au rămas în plan secund”. Dacă armata a promis să ghideze ţara spre democraţie, rămâne de văzut în ce măsură îşi va relaxa controlul asupra afacerilor din Egipt. “Acum, trebuie să înceapă negocierile pentru a se asigura că armata îşi asumă un rol tradiţional şi că nu va mai avea un cuvânt de spus în viaţa politică”, a explicat Shalakany.
Potrivit AFP, grupările de apărare a drepturilor omului acuză armata că a deţinut manifestanţi antiregim, unii dintre aceştia fiind chiar torturaţi. “Militari cu grade mari şi poliţia militară au deţinut abuziv cel puţin 119 persoane de când armata a fost desfăşurată în oraşele egiptene în noaptea de 28 ianuarie, iar în cel puţin cinci cazuri au existat acte de tortură”, conform Human Rights Watch.
O mişcare de contestare de amploare naţională a debutat la 25 ianuarie pentru a reclama reforme democratice şi plecarea veteranului şef de stat. Astăzi, “armata se confruntă cu provocarea de a crea un sistem care să satisfacă masele, dar care să le permită militarilor să îşi conserve puterea”, rezumă centrul Stratfor.