Egiptenii sunt iar pe străzi, de data aceasta cu milioanele. La aproape un an după ce Mohammed Morsi a câştigat preşedinţia Egiptului, ţara erupe din nou împotriva conducerii lui Mr. Morsi şi a Fraţiei Musulmane, transmite The Wall Street Journal. Luni după amiază, armata i-a dat ultimatum președintelui pentru a pune capăt revoltelor, potrivit Bloomberg. Astăzi, preşedintele a respins ultimatumul dat de armată, dar opoziţia îi cere să renunţe cu demnitate, spunând că în stradă sunt 30 de milioane de egipteni care asta vor.
Fondatorul Partidului Egiptean Liber, un oponent politic cheie al Frăţiei Musulmane a preşedintelui Mohamed Morsi, a declarat la CNBC că este vremea ca Morsi să se retragă “cu demnitate”.
Acum sunt de trei ori mai mulţi oameni care protestează împotriva lui Morsi decât cei care l-au ales pentru a conduce, spune Naguib Sawiris, fondatorul Partidului Egiptean Liber. Sawiris îl îndeamnă pe Morsi la acest gest pentru a preveni izbucnirea unui război civil în Egipt, prin “cedarea la cererile oamenilor săi”.
“Noi toţi îi cerem azi lui Morsi să se retragă cu demnitate şi să nu trebuiască ca membrii săi din rândul foştilor teroriştilor şi fanaticii să înceapă un război civil în Egipt. El trebuie să plece, dacă a fost un patriot adevărat a cedat dorinţelor poporului. Sunt 30 de milioane de oameni pe străzile din Cairo în fiecare zi, de trei ori mai mulţi decât numărul celor care l-au votat, iar aceştia îi cer să renunţe”, a apus Sawiris.
Sawiris, care este de asemenea preşedintele Orascom Telecom, a descris regimul Frăţiei Musulmane ca “autoritar, dictatorial şi fascist” şi a făcut apel susţinerea unor alegeri immediate, după reguli clare şi transparente.
Cu toate acestea, Morsi insist că el îşi va continua planul pentru reconciliere naţională, respingând ultimatumul de 48 de ore dat de armată pentru rezolvarea crizei. Între timp, câţiva membri importanţi ai cabinetului lui Morsi au anunţat că demisionează, inclusive ministrul de externe Kamel Amr.
Preşedintele respinge ultimatumul
Azi, în prima parte a zilei, preşedintele Morsi a respins ultimatumul de 48 de ore dat de armată pentru a rezolva criza.
Luni după amiază, armata egipteană i-a dat președintelui Mohammed Morsi 48 de ore pentru a pune capăt crizei politice care a culminat cu protestele în masă prin care e cerută înlăturarea sa, crescând astfel spectrul unei intervenții militare dacă revoltele continuă, potrivit Bloomberg.
Forțele armate au avertizat că termenul-limită este o ultimă șansă pentru toată lumea și dacă cererile oamenilor nu sunt rezolvate până atunci, vor stabili propria foaie de parcurs pe viitor, potrivit unui comunicat citit la televiziunea de stat.
Mulțimile din centrul Cairo-ului au aclamat ulterior elicopterele militarilor fluturând steaguri ale Egiptului și forfotind în piața Tahrir, epicentrul revooltei din 2011 prin care a fost înlăturat Honsi Mubarak.
Linșaj între facțiuni
Potrivit WSJ, această confruntare vine pe fondul crizelor de hrană şi combustibil, al şomajului şi crimelor în creştere şi al vărsărilor de sânge ale sectelor. Cu o săptămână în urmă, circa 3.000 de musulmani sunniţi au atacat un sat musulman şiit din sudul capitalei Cairo, linşând patru membri ai unei familii şiite şi torturând alte câteva familii. Musulmani şi minoritatea creştinilor copţi din Egipt s-au ciocnit repetat în ultima vreme.
"Mr. Morsi este sfidător. Într-un discurs de trei ore din noapte de miercuri, el a dat vina pe complotiştii străini şi interni pentru necazurile sale la conducerea ţării. A refuzat să convoace alegeri anticipate sau să facă un gest de conciliere. În următoarea zi, autorităţile au închis canalul de televiziune al opoziţiei şi au blocat maşina unui om de afaceri care deţinea un alt canal TV. Liderii frăţiei şi-au trimis susţinătorii pe străzi, ameninţând cu noi violenţe", scrie WSJ.
Un președinte fără control
Fanfaronada Frăţiei maschează de fapt punctele sale slabe. După un an de mandate, Mr. Morsi nu controlează poliţia. Ofiţeri superiori au declarat public că au refuzat ordinele de a ataca protestatarii sau de a proteja sediile Frăţiei.
Judecătorii au încurcat planurile lui Mr. Morsi pentru a se ţine alegerile parlamentare, care au fost dizolvate de instanţă cu un an în urmă. Generalii rămân o forţă aparte, crescând astfel dezordinea care a dus la lovitura de stat prin care a fost înlăturat Mubarak.
De unele din aceste disfuncţionalităţi poate fi acuzat Hosni Mubarak, dictatorul care nu a pregătit niciodată Egiptul pentru o tranziţie democratică. Armata a condus timp de 18 luni după căderea lui Mubarak cu ceva influenţe din exterior. Nu a existat nici o încercare pentru construirea unui consens naţional şi a unui plan de guvernare civilă. Activiştii liberali care au condus protestele împotriva lui Mubarak s-au spart în mai multe facţiuni. Preşedintele Obama a promis un acord de comerţ liber (fără taxe), dar nimic nu s-a întâmplat.
Alegerea răului cel mai mic
Mulţi egipteni ezitanţi au votat pentru Mr. Morsi, în ciuda legăturilor sale ascunse cu Frăţia, alegând dintre două rele cel mai mic rău, scrie WSJ. Oponentul său a fost primul ministru al lui Mubarak. Dar spre sfârşitul toamnei, Mr. Morsi şi-a asumat puteri aproape dictatoriale printr-un decret. El a forţat un proiect de constituţie în ciuda opoziţieivechilor partide şi a Bisericii Copte. Proteste violente de stradă au rezultat în decembrie. Mr. Morsi, care a retras decretul, are cum preşedinţia peste o ţară polarizată.
Ironia ar putea face să piardă pe mâna Frăţiei, dar ei forţează monopolizarea puterii, a cărei păstrare i-a pus în pericol. Mr. Morsi a risipit legitimitatea de care are nevoie pentru a aborda problemele neglijate, mai presus de economia care se contractă. Turiştii, o sursă apreciată pentru valuta forte, şi capitalurile străine sunt speriaţi de tulburările persistente. O treime dintre tineri sunt şomeri, iar 700.000 de noi persoane intră pe piaţa muncii în fiecare an. 80% dintre cei 84 de milioane de egipteni trăiesc cu bonuri de masă. Şase milioane de egipteni, mai exact un sfert din forţa de muncă, lucrează pentru guvernul falit.
Care sunt alternativele
Înaintea ultimatumului anunțat de armată, cei de la WSJ scriau că "Mr. Morsi insistă că va servi mandatul de 4 ani, iar armata este ezitantă pentru a prelua puterea din nou".
"Dar o nouă lovitură de stat e posibilă dacă revoltele devin tot mai violente iar economia continuă să se scufunde. Cea mai bună soluţie de acum e un compromise în care Mr. Morsi şi Frăţia Musulmană renunţă la încercările de dominare a puterii politice, împărţind puterea cu opoziţia ,elaborând o constituţie mult mai liberal şi concentrându-se pe redresarea economiei. Alternativele sunt foarte urâte", conchideau cei de la WSJ.