Transformare: Michael Ehrke considera ca tranzitia a pus inegalitatea sociala in locul egalitatii propagate de vechiul sistem si, prin formarea unei paturi economice intr-un mediu semilegal a sters orice legatura verificabila intre prestatie si rasplata. A creat astfel o stare de nesiguranta masiva, contribuind in felul sau la dezintegrarea restului de incredere si etica pe care comunismul l-a lasat in urma.
Capital: Domnule Ehrke, sunteti autorul observatiei ca una dintre caracteristicile capitalismului postcomunist este lipsa unei clase a capitalistilor, elitele economice ex-socialiste functionand ca agenti locali ai capitalului international si ca reprezentanti ai societatii locale fata de capitalul international. Cum au aparut acesti “agenti”?
Michael Ehrke: Transformarile din fostele state comuniste se singularizeaza in istorie prin faptul ca sunt revolutii capitaliste fara capitalisti. In tarile Baltice, un rol important in aparitia unei noi clase politice l-au jucat factorii etnici. Nomenclatura sovietica a fost inlocuita de elemente nationale, localnici si fosti emigranti. De aceea, schimbarea elitelor a fost radicala. In tarile membre ale grupului de la Visegrad, fenomenul este cu totul altul. Elitele conducatoare comuniste s-au transformat voluntar in adevarati “junior partners” ai companiilor transnationale, punand la dispozitia acestora cunostintele din interiorul sistemului si aliantele politice. Vorbim despre o imbogatire bazata pe cunoasterea resorturilor economiei si societatii, ceea ce permite numirea elitelor ex-comuniste “comprador intelligentsia”. Termenul este preluat de la Lawrence Klein. El l-a introdus in literatura de specialitate, referindu-se la elitele africane.
Capital: In Europa Occidentala si in SUA, elitele politice evita implicarea directa, personala, in economie, iar atunci cand o fac, acest lucru este bine disimulat, pentru ca, odata aflat, le poate compromite definitiv cariera. Care este modelul central si est-european?
Michael Ehrke: Interactiunea intima dintre elitele politice si cele economice in procesul de privatizare a activelor acestor tari face dificila separarea lor. Este posibil ca elitele politice de astazi sa fie parte a clasei conducatoare comuniste de ieri, care, intr-o prima etapa a instrainarii activelor statului, a fost mai putin orientata catre profit.
Capital: Urmarind scandalurile reflectate de mass media, oricine, oricat de neinformat ar fi, ramane cu impresia ca elitele economico-politice din Romania si din restul tarilor foste comuniste sunt corupte. Cum comentati?
Michael Ehrke: Transformarile din aceste societati, privatizarea si aparitia unui nou sistem nu ar fi fost posibile in lipsa a ceea ce noi, in vestul Europei, am putea numi “coruptie”. Aceste transformari constau in trecerea in proprietate privata a fostului avut public, profitand de existenta unui vid legislativ sau a unor dispozitii normative clare.
Capital: Transformarile post-comuniste au dat nastere unei clase castigatoare. Exista si perdanti?
Michael Ehrke: La prima vedere, pierd pensionarii si cei ce traiesc din veniturile obtinute din munca, majoritatea angajatilor din economie. Aceasta este totusi o perspectiva prea statica. Daca privim dinamica lucrurilor, sunt intrunite conditiile dezvoltarii economice, ceea ce inseamna ca, pe termen lung, si majoritatea ar putea beneficia de transformari. Depinde insa de oameni ca lucrurile sa se schimbe in bine pentru cat mai multi. Cel mai descurajant aspect al realitatii din fostele tari comuniste este absenta angajamentelor si protestelor sociale, slabiciunea sindicatelor si a societatii civile. In lipsa acestora, limita coruptiei elitelor locale este UE, dar nu suntem siguri ca aceasta doreste stoparea fenomenului sau le va oferi noi modalitati de imbogatire.
Capital: Reprezinta coruptia la nivel inalt un obstacol in calea realizarii obiectivului aderarii la UE si, mai apoi, a integrarii in structurile comunitare?
Michael Ehrke: Depinde de relatia pe care Uniunea Europeana o stabileste cu elitele locale. Va furniza UE noi oportunitati de coruptie, asa cum a facut timp ce 50 de ani in sudul Italiei? Sau, va limita actele de coruptie care duc la imbogatirea ilegala a elitelor locale? Intrebarile asteapta un raspuns, dar eu cred totusi ca cel de-al doilea trend, acela al limitarii actelor de coruptie, va domina.
Capital: Cum vor arata in viitorul nu foarte indepartat fostele tari comuniste, Romania? Vor reproduce modelul latino-american al polarizarii sociale dramatice, il vor copia pe cel al statelor sociale ale bunastarii din Uniunea Europeana?
Michael Ehrke: Nici una, nici alta. Nu va fi un model comun tuturor tarilor foste comuniste, ci vor fi adaptari la specificul national ale unor modele deja existente. Unele tari central si est-europene s-ar putea transforma dupa tiparul Greciei si Portugaliei, altele dupa cel spaniol – reindustrializare orientata catre export si crestere economica prin forta capitalului national. tari mai mici, cum este Slovenia, vor adopta modelul austriac, ceea ce deja se intampla.
Limita coruptiei elitelor locale este Uniunea Europeana, dar nu suntem siguri ca aceasta doreste stoparea fenomenului sau le va oferi noi modalitati de imbogatire.
Michael Ehrke
Carte de vizita
Michael Ehrke a studiat stiintele sociale si politice la Universitatea din Hanovra, iar din itinerarul sau academic fac parte Institutul de studii ibero-americane din Hanovra, Fundatia Friederich Ebert Stiftung din Bonn, precum si reprezentantele acesteia de la Tokio si Budapesta.Valoroasa sa lucrare “Noua Europa: Economia, politica si societatea in capitalismul postcomunist”, redactata si publicata de reprezentanta din Romania a Fundatiei Friederich Ebert Stiftung, este analiza lucida a societatilor postcomuniste din centrul si estul Europei, analiza intreprinsa dintr-o pura curiozitate stiintifica si de pe pozitia neutra a celui interesat strict de evolutia unui fenomen unic si irepetabil al istoriei contemporane.
Michael Ehrke despre:
• Capitalismul postcomunist din Romania si restul tarilor central si est-europene
Capitalismul postcomunist nu este produsul unor evolutii nationale organice, ci al prabusirii comunismului si al globalizarii, care a gasit in societatile in tranzitie un camp de actiune liber, fara nici un fel de rezistenta, fara o clasa de mijloc nationala, fara asociatii de interese puternice ale muncitorilor, fara o societate civila activa, fara traditii nationale cu relevanta economica.
• Demitizarea investitiilor straine
Daca investitiile straine nu gasesc in tarile in tranzitie o economie nationala functionala si competitiva – asa cum s-a intamplat in Europa postcomunista, au tendinta de a crea structuri dualiste, care nu se nasc din dinamica investitiilor straine, ci din lipsa de dinamica a restului economiei. Capitalul strain se concentreaza in jurul marilor orase, ducand astfel la crearea unui accentuat decalaj de dezvoltare in interiorul tarii, de regula pe axa est-vest.
• Atitudinea clasei politice fata de cei obligati sa traiasca din munca
Duritatea sociala a societatilor post comuniste se vede, printre altele, in comportamentul elitelor conducatoare fata de acei membri ai societatii obligati sa traiasca din venituri obtiunte prin munca si transferuri. Clasa politica accepta saracia cu o toleranta resemnata sau dispretuitoare, justificand-o cu argumentele lipsei de alternative economice si sociale.
