Cine ar putea să-i ia locul lui Klaus Iohannis? Dumitru Borţun, profesor de Etică în comunicare și Analiza discursului public în cadrul SNSPA, om de stânga, consilier în cadrul Administrației Prezidențiale în anii ’90, a indicat persoana care ar putea ajunge următorul președinte al României.

Dumitru Borţun a anunțat „lebăda neagră” la alegerile prezidenţiale din 2024.

„Pentru că vorbim de alegeri, facem un exercițiu. Ne imaginăm 2024, alegeri prezidențiale în România. Care credeți că va fi lebăda neagră a acelei toamne?”, a întrebat Ionuţ Vulpescu în cadrul podcastului Avangarda.

Cine îi va lua locul lui Klaus Iohannis

„Cred că va fi Mircea Geoană! Să vă spun de ce: este singurul om care se profilează ca șef de stat prin viziune, prin conduită, arată ca un șef de stat, vorbește ca un șef de stat, gândește ca un șef de stat! Trebuie să fie șef de stat! Nu ai cum să nu!

Și sper că va avea o campanie electorală suficient de corectă, de convingătoare, încât să ia vălul de pe ochii oamenilor și să vadă cu adevărat de ce are nevoie România!”, a fost răspunsul prompt al profesorului în ceea ce privește persoana care îi va lua locul lui Klaus Iohannis.

El a susținut că trăim în secolul vitezei și în epoca accelerării.

„Se vorbește de accelerarea accelerării, de o curbă asimptotică, progresul nu mai e așa, pe diagonală, e asimptotic cu timpul, se duce și nu mai știi ce urmează, pentru că e o viteză extraordinară cu toată descoperirea în inteligența artificială, cu robotizare, cu descoperirea asta uluitoare, e o revoluție tehnologică uluitoare care schimbă relații sociale, forme de statalitate, forme de societate, toate se vor schimba. Și noi ne certăm între noi care au fost înainte în Transilvania, ungurii sau românii?”, a spus acesta.

Profesorul Dumitru Borţun susține că românul nu știe ce vrea să fie

El a susținut că românii au o propensiune pentru trecut, se legitimează prin trecut.

„Și acum o ținem lângă cu bătăliile cu turcii, dar dacă te duci la turci, în afară de Ștefan cel Mare nu pomenesc pe nimeni, deci pentru istoria lor, noi eram irelevanți, dar pentru noi, sunt toate! Și asta a hrănit la un moment dat un anumit etnocentrism care, cum să vă spun, era bun atunci, când se forma conștiința națională. Că trebuia să ne folosim de ea într-o formă. Întâi le-ai spus românilor că toți se trag de la Râm, deci au avut o conștiință a originii comune, pe urmă că ne-am bătut cu unii și cu alții, ai făcut o identitate negativă prin ceea ce nu suntem, nu suntem musulmani, nu suntem iudei, ca evreii, nu suntem catolici, ca ungurii, tot timpul ai făcut o identitate prin ce nu suntem. Din păcate nu le-a spus nimeni românilor ce sunt. De aceea, ai o mare problemă când e vorba de un proiect de societate, de strategii pe termen mediu și lung, să realizăm ceea ce vrem să fim! Fiindcă românul nu știe ce vrea să fie”, a explicat profesorul Dumitru Borţun.