După ani întregi de creştere economică şi frenezie consumistă, economia României a scăzut cu şapte la sută în 2009, iar guvernul a apelat la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană pentru a evita incapacitatea de plată, notează vineri cotidianul El Pais.

În 2007 şi 2008, PIB-ul a crescut cu peste opt la sută, remitenţele angajaţilor emigranţi erau enorme – 10 miliarde de euro pe an – investiţiile străine în creştere, iar oamenii au început să cumpere masiv, cu credite. Dintr-o dată, PIB-ul a scăzut, iar România a fost nevoită să ceară ajutor – 20 de miliarde de euro – şi părea suficient. Însă preşedintele Traian Băsescu a sugerat cu câteva zile în urmă că poate va fi necesară creşterea împrumutului.

Constantina Artemisa are 47 de ani şi lucrează ca femeie de serviciu la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Salariul ei a rămas la 470 de lei (110 euro) după reducerea cu 25 la sută, din cadrul planului de austeritate impus de guvern, şi este singura sursă de venit în gospodăria sa. Fiul şi soţul munceau ca şoferi, însă acum sunt şomeri. De asemenea, ea mai are trei copii de întreţinut.

‘Situaţia economică este foarte grea’, spune ea.

România este a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană şi a trecut prin crize şi mai grave. Însă, după frenezia din preajma aderării la UE, la începutul din 2007, acum vremurile sunt extrem de grele.

‘Catalizatorul a fost criza mondială, însă este vorba de o criză locală şi profundă’, spune profesorul Liviu Voinea, din cadrul Grupului pentru Economie Aplicată.

Odată primit ajutorul FMI, România a scăzut, din luna iulie, 25 la sută din salariile funcţionarilor publici – 1,3 milioane de persoane, mai mulţi decât existau în timpurile dictatorului Nicolae Ceauşescu, estimează cotidianul spaniol – şi a redus cu 15 la sută multe dintre diferitele prestaţii sociale. Nicolae Borta primeşte 56 de euro pe lună pentru un handicap, plus încă 10 euro pentru fiecare dintre cei patru fii. Banii nu îi ajung, aşa că merge în fiecare săptămână cu soţia lui, Elena, să ia pâine, lapte, orez, miere şi alte alimente de bază de la un centru din Bucureşti.

Guvernul a încercat să reducă şi pensiile, însă Curtea Constituţională a anulat măsura – astfel că acum a crescut TVA cu cinci puncte procentuale, până la 24 la sută. Reformarea sistemului de pensii – de săptămâna viitoare, foştii parlamentari, diplomaţi şi înalţi oficiali vor primi remuneraţii în funcţie de contribuţii şi multora li se vor reduce pensiile cu până de 10 ori – şi plata a 1,9 miliarde de euro pe care statul le datorează companiilor private sunt sarcinile ce trebuie respectate faţă de FMI, care a acordat deja 13 miliarde de euro. Concedierea masivă a funcţionarilor se află deja pe masă, ca posibilitate în discuţie – şi se vorbeşte de 200.000 de persoane.

Premierul Emil Boc, care conduce un executiv de centru-dreapta, tocmai a înlocuit şase miniştri, inclusiv pe cel de la finanţe – un tehnocrat înlocuit de un necunoscut al partidului, după cum apreciază Hostiuc. Experţii spun că remanierea este ‘un machiaj’. De asemenea, ‘aceste măsuri de austeritate sunt şi contraproductive’, spune Voinea, pentru că, în opinia lui, concedierea masivă a funcţionarilor, fără să se verifice dacă sunt eficienţi sau nu, ‘este o prostie’. El crede că pentru ieşirea din criză este necesară creşterea încasărilor la buget – se estimează că în prezent statul reuşeşte să strângă doar 50 la sută din TVA, un impozit pe venit progresiv şi reducerea contribuţiilor la serviciile de asigurări sociale – care sunt 46 la sută din salariu – şi îi imping pe mulţi să muncească pe piaţa neagră. Aici, se estimează că economia subterană generează cel puţin o treime din bogăţie.

Otilia Nuţu, de la Societatea Academică Română, susţine că este neapărată nevoie de reformarea pensiilor, care s-au dublat în ultimii ani, şi de aceea a crescut deficitul. De asemenea, alţi analişti consideră că o altă cheie ar fi cheltuielile făcute de stat cu eficienţă. România se află aproape de Bulgaria şi Grecia, printre campionii corupţiei în UE, potrivit Transparency International. Ţara are o legislaţie anticorupţie foarte bună, care însă nu se aplică, pentru că UE nu exercită un control serios, explică Elena Calistru, de la această organizaţie.

SURSA: Agerpres