Nici nu s-au obişnuit bine comercianţii şi producătorii cu vânzările mai scăzute decât aşteptările, că trebuie să se pregătească pentru un alt hop: reciclarea echipamentelor electronice şi electrocasnice, problemă cu implicaţii logistice şi financiare încă necunoscute.

Un televizor nou în apartamentul de la bloc înseamnă cel mai adesea şi transportarea celui vechi în casa bunicii sau mătuşii de la ţară. Inevitabil, casa ţărănească se transformă într-o istorie vie a evoluţiei micului ecran, de la imaginea alb-negru la apariţia culorilor şi a telecomenzii. Aparatele electrocasnice mai ajung şi la gunoi, varianta reciclării fiind puţin cunoscută şi folosită de români. Lucrurile se schimbă însă din 2007. Taxa verde va apărea pe facturi din această primăvară şi tot de atunci comercianţii vor trebui să colecteze de la cumpărători aparatele vechi pentru reciclare. Consumatorul va suporta costul operaţiunilor, prin achitarea taxei vizibile, care va fi stabilită în funcţie de greutatea produsului şi gradul de reciclare. Pentru gestionarea echipamentelor electronice şi electrocasnice au fost înfiinţate trei asociaţii; Ceced (pentru produsele albe şi maro), Eco Tic (pentru produsele gri) şi ELC Lamps (pentru echipamentele de iluminat). Acestea vor prelua responsabilităţile de colectare şi reciclare ale producătorilor de echipamente electronice şi electrocasnice (DEEE). Conform legii, până la 31 decembrie 2008, rata medie anuală de colectare a DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare este de patru kilograme, iar până la sfârşitul lui 2007, obiectivul care trebuie atins este de trei kilograme pe cap de locuitor.

Emilia Arsenie, quality and customer satisfaction manager Xerox România şi Republica Moldova, spune că retailerii trebuie să asigure doar vizibilitatea taxei de reciclare („taxa verde“), care va fi plătită în plus de cumpărători şi va trebui menţionată distinct pe eticheta şi factura produsului achiziţionat. În plus, aceştia trebuie să faciliteze preluarea deşeurilor de la cumpărători. „Costurile mari ale implementării hotărârii de guvern vor fi suportate de către producătorii care aduc pe piaţă echipamentele electrice şi electronice, ca şi de către administraţiile locale (care trebuie să depoziteze deşeurile din gospodării)“, completează managerul. Pentru comercianţi rămâne însă de rezolvat problema spaţiului de depozitare a deşeurilor aduse de clienţi. Companiile nu sunt însă îngrijorate de acest aspect, ele aşteptând ca autorităţile să finalizeze toate aspectele implicate. „Nu s-au definitivat încă la nivel instituţional cerinţele pentru implementarea acestui program“, explică Cătălin Butolo, directorul de marketing al grupului K Tech – Ultra Pro. „De aceea, este greu acum să punctăm clar toate implicaţiile. Însă, un aspect important îl reprezintă informarea consumatorilor“. Tot din acest motiv, companiile nici nu au putut evalua costurile pe care le vor suporta pentru colectarea şi transportarea deşeurilor. „Comercianţii mici vor avea probleme cu spaţiile de depozitare“, a declarat pentru Capital Valentin Negoiţă, preşedintele asociaţiei Eco Tic. „Dar asta e o problemă pe care şi-o rezolvă fiecare cum poate, măcar temporar. Sunt implicate costuri de logistică, de personal şi inclusiv de afişare pentru marii retaileri, plus softul de facturare, care trebuie şi el actualizat“. El spune însă că există şi un beneficiu important, deoarece se va naşte o competiţie între comercianţi pentru a-şi atrage clienţi şi vor scuti cumpărătorii de o parte sau de toată taxa verde. „Funcţionează de minune în vest, fie că e vorba de o ofertă specială, fie de o politică permanentă. Cu siguranţă vor şti cum să-şi fidelizeze clientela“, completează Negoiţă.
 Un alt avantaj ar putea fi apariţia unei pieţe a produselor recondiţionate, segment care merge foarte bine în Europa de Vest. Producătorii sunt însă sceptici în această privinţă, din cauza profilului consumatorilor români. „Este greu acum de estimat, mai ales că un astfel de proces necesită timp, atât pentru implementare, cât şi pentru acceptare ca normalitate la nivelul mentalului colectiv“, crede Butolo. Iar Dragoş Salamac, director de marketing la ProCA, adaugă: „Atâta timp cât românul are acces la produse noi pe care le poate cumpăra în rate, el le va prefera pe cele noi. Chiar cred că ar trebui să existe o taxă de descurajare pentru importul echipamentelor IT&C second hand, aşa cum se procedează în cazul autoturismelor“. 

Asociaţi pentru reciclare

«Scopul asociaţiei Eco Tic este să gestioneze din punct de vedere financiar reciclarea deşeurilor IT&C şi a „consumer electronics“. Practic, vom acoperi costurile de colectare, depozitare şi reciclare a deşeurilor.»

Valentin Negoiţă , preşedinte Eco Tic

Puterea obişnuinţei

MENTALITATE Valentin Negoiţă ne-a explicat că ciclul de viaţă al electrocasnicelor este de zece ani, iar al echipamentelor IT&C, de cinci ani. Teoretic, boom-ul vânzărilor de acum 2-3 ani se va regăsi într-un boom al reciclărilor peste 7-8 ani în cazul electrocasnicelor. Practic, intră însă în discuţie şi necunoscutele pieţei, de exemplu, mentalitatea românilor, „care nu e ca a vesticilor, să cumpere un aparat nou pentru că au trecut cinci ani de când l-au cumpărat pe ultimul. Acest lucru se va întâmpla doar în cazul celor cu putere de cumpărare şi dorinţă de a ţine pasul cu piaţa“, spune Negoiţă.

AFACERE O masă critică de echipamente va apărea la punctele de reciclare pe la mijlocul lui 2008. Până atunci, doar  se vor colecta. „Acesta este şi motivul pentru care aceste centre nici nu s-au deschis deocamdată, pentru că nu vor să muncească doar o zi sau două pe săptămână“, conchide Negoiţă.