Românii au prins din nou curaj să îşi cumpere telefoane inteligente, tablete şi electrocasnice. Dovadă că piaţa electronicelor a bifat, în primul trimestru din 2014, recordul ultimilor cinci ani: a crescut la 386 de milioane de euro.
Peste 4 milioane de români şi-au cumpărat, în pruimele trei luni ale acestui an, un smartphone, creşterea depăşind 30%, potrivit celor mai recente date ale companiei de cercetare de piaţă GfK. Datele GfK Temax România arată că, numai în primul trimestru al lui 2014, românii au cumpărat telefoane mobile de aproape 120 de milioane de euro, fata de 38 de milioane în 2012 şi 42 de milioane în 2010.
Pe lista de cumpărături sunt tot mai des şi electrocasnice. Românii au cumpărat, prin primele trei luni ale anului, frigidere, congelatoare şi maşini de spălat în valoare de 65 de milioane de euro. La capitolul electrocasnice mici, cel mai bine vândut a fost fierul de călcat, dar şi cuptoarele cu microunde, storcătoarele de fructe sau aparatele de cafea. Vânzările pe acest segment au atins 26 milioane de euro.
În total, valoarea vânzărilor de pe piața bunurilor de folosință îndelungată din primul trimestru al lui 2014 a crescut cu aproape 8% față de aceeași perioadă a lui 2013, atingând pragul de 386 mil. euro.
Estimări pentru 2014
2014 este privit cu optimism de către toţi electroretaileri. Creşterile “uşoare” din ultima vreme, punctează Dan Ostahie, preşedintele grupului Altex, cel mai mai mare dintre electroretaileri, “au fost ajutate de ieftinirea împrumuturilor în lei, creşterea veniturilor, plus un grad de ocupare mai bun al forţei de muncă (…) Piaţa e într-o continuă oscilaţie sus-jos”.
În paranteză fie spus, în perioada de boom românii îşi permiteau să facă achiziţii din impuls, deoarece şi le puteau finanţa cu creditele ieftine, acordate pe bandă rulantă de bănci. În 2009 însă lucrurile au luat o întorsătură bruscă. Criza a limitat accesul la finanţare atât companiilor, cât şi persoanelor fizice. De pildă, pentru afacerile lui Ostahie creditele sunt vitale. Are nevoie de ele pentru extindere, dar mai ales pentru a-şi păstra clienţii obişnuiţi să cumpere “doar cu buletinul” (mai bune de jumătate din vânzări erau perfectate prin intermediul creditării). Cum în anii precedenţi, din cauza incertitudinii financiare, românii au redus cumpărăturile de bunuri de larg consum, oarecum, s-a acumulat şi o nevoie de astfel de achiziţii.
Dragoş Sîrbu, CEO-ul Flanco, speră la o creștere de peste 5% a vânzărilor din industria de profil în 2014. Un optimism pe care îl împărtăşeşte şi competitorul său major, Altex. Dan Ostahie nu dă un procent exact, dar “creşterile uşoare din ultimul an confirmă aşteptările optimiste din punct de vedere al consumului. Nu spun ca va fi un «shift» major în piaţă, dar o creştere tot va fi”.
De vina pentru revenirea lentă a pieţei nu e însă doar puterea de cumpărare mai mică, atâta vreme cât cheltuiala medie pe cap de locuitor pentru produse electronice, electrocasnice şi IT este de circa 70 de euro pe an în România, comparativ cu aproape 300 de euro, cât este în Europa Centrală.
Dinamica pieţei e influenţată şi de intervalul de înlocuire a acestor echipamente care este de 19,5 ani, de peste trei ori mai mare decât media de şase ani din alte ţări europene. O scădere era inevitabilă în condiţii de criză, dar dificultăţile economice şi-au pus mult mai puternic amprenta în România, unde minusul pieţei de electroretail a fost printre cele mai accentuate din Europa. De menţionat că de la 2,4 miliarde de euro, sumă care include vânzările retailerilor tradiţionali – Altex, Domo şi Flanco, care deţin circa 40% din piata -, ale celor independenţi – cam 800 la număr – sau ale magazinelor online (35%), dar şi ale hipermarketurilor (27%), piaţa a plonjat în 2009 până la 1,2 miliarde de euro, conform GfK România.
Pentru comparaţie, în Slovacia sau Rusia, scăderea a fost de 23%, în timp ce ţări precum Franţa, Italia sau Austria au înregistrat un minus sub 5%. Nici măcar în Grecia, cu toate problemele de acolo, piaţa nu s-a restrans atât de mult, diminuarea fiind de doar şapte procente, până la 3,3 miliarde de euro.