Cu o rată de creștere de peste 15% și o valoare totală de 302 milioane de euro, telecomunicaţiile au rămas cel mai mare sector de pe piața bunurilor de folosință îndelungată, şi asta datorită vânzărilor de smartphone-uri, care sunt dotate şi cu camere foto performante. Şi dacă ai un astfel de telefon în buzunar ce rost mai are să-ţi cumperi alt aparat foto? Aşa că vânzările de camere compacte au scăzut anul trecut cu peste 16%. Deşi nu poţi vorbi la ele ca la un telefon inteligent, tabletele au fost extrem de căutate, mai ales că devin tot mai accesibile. Şi televizoarele cu ecran LCD s-au vândut mai bine faţă de anul trecut. În schimb, vânzările de sisteme audio, DVD playere, playere audio portabile, console pentru jocuri video și televizoare cu plasmă au scăzut. Dar oamenii n-au dat banii numai pe telefoane inteligente şi diverse gadgeturi, ci se pare că au reînceput să ţină şi la confortul casei – vânzările de electrocasnice mari, în special cele încorporabile (plite, cuptoare, maşini de spălat rufe), au avut, anul trecut, o creştere de puţin peste 4%. În schimb, frigiderele sau maşinile pentru gătit nu mai sunt căutate ca-n alţi ani.

Cum starea de spirit de acum a întregii industrii e bună, să fi ieşit electroretailul din criză? Cu uşoarele creşteri de vânzări înregistrate din 2011 încoace nu se face primăvară, par să fie de acord greii din electro-IT. Dar după un îngheţ prelungit, fiecare procent contează – atâta vreme cât 2013 se anunţă a fi al treilea an consecutiv de creştere, se poate spune că industria de profil a ieşit măcar din acea criză a declinului, în care intrase în 2009. „Piața de electro-IT a devenit mult mai dinamică și mai competitivă“, arată Dragoş Sîrbu, CEO-ul Flanco, cum a schimbat criza industria de profil. Dacă la început „bătălia“ a fost doar la nivel de preț, adaugă managerul, Flanco a văzut oportunitatea de a se diferenția față de competitori prin oferirea de servicii cu valoare adăugată (ex.: servicii de transport până acasă la client, creditare direct în magazin, servicii de retur sau de consultanță specializată). „Cumpărătorii sunt mult mai selectivi și mult mai atenți la ceea ce cumpără – urmăresc și preț, și produse de calitate, însă dacă reușești să îi câștigi și prin experiența de cumpărare oferită, atunci rezultatele nu întârzie să apară“, ţine Sîrbu să adauge.
Magazinele online sunt pe val

În altă ordine de idei, criteriile ce stau la baza deciziei de cumpărare rămân reducerea de preț și gama de produse disponibile din ofertă; aproximativ 40% din vânzările Flanco, de pildă, vin din ofertele promoționale. „Black Friday-ul a arătat ca piața de consum din România are potențial (…) cumpărătorii sunt receptivi la evenimentele de shopping, de la care au așteptări din ce în ce mai mari. Pe lângă o mai mare atenție pe care o acordă serviciilor pe care le primesc în momentul în care fac o achiziție, cumpărătorii se informează în prealabil în mediul online“, spune Dragoş Sîrbu. Apropo de online, în prezent comportamentul consumatorilor în mediul online s-a schimbat dintr-unul de informare într-unul de cumpărare, ridicând cota de piaţa a vânzărilor online la peste 20% din retailul electro-IT din România.
„Dacă analizăm evoluţia pieţei, criza a lovit în primul rând zonele aspiraţionale ale consumului, astfel că industria electroretailului s-a clătinat serios din cauza contracției cererii pe piață. Crizei financiare i s-a suprapus însă avansul tehnologiei, care a fost exponențial în ultimii ani, indiferent că ne referim la telefoane, televizoare sau la electrocasnice. La intersecția celor două direcții – frica de consum și creșterea impactului tehnologiei asupra progresului individual – s-a conturat profilul unui consumator extrem de exigent și informat, care, cel puțin în online, se lasă antrenat în evenimente ample de shopping numai dacă acestea dezvoltă și o puternică latură de entertainment. Este și cazul Black Friday“, explică Iulian Stanciu, CEO-ul eMAG, cel mai mare magazin online din ţară. Promoțiile, continuă managerul, au un rol important în procesul de vânzare – „Spectacolul prețurilor mici prinde la români foarte bine, indiferent de sezon“.

Estimări pentru 2014

2014 este privit cu optimism de către toţi electroretaileri. Creşterile „uşoare“ din ultima vreme, punctează Dan Ostahie, preşedintele grupului Altex, cel mai mai mare dintre electroretaileri, „au fost ajutate de ieftinirea împrumuturilor în lei, creşterea veniturilor, plus un grad de ocupare mai bun al forţei de muncă (…) Piaţa e într-o continuă oscilaţie sus-jos“. În paranteză fie spus, în perioada de boom, românii îşi permiteau să facă achiziţii din impuls, deoarece şi le puteau finanţa cu creditele ieftine, acordate pe bandă rulantă de bănci. În 2009 însă lucrurile au luat o întorsătură bruscă. Criza a limitat accesul la finanţare atât companiilor, cât şi persoanelor fizice. De pildă, pentru afacerile lui Ostahie creditele sunt vitale. Are nevoie de ele pentru extindere, dar mai ales pentru a-şi păstra clienţii obişnuiţi să cumpere „doar cu buletinul“ (mai bine de jumătate din vânzări erau perfectate prin intermediul creditării). Cum în anii precedenţi, din cauza incertitudinii financiare, românii au redus cumpărăturile de bunuri de larg consum, oarecum, s-a acumulat şi o nevoie de astfel de achiziţii. Prin urmare, Sîrbu speră la o creștere de peste 5% a vânzărilor din industria de profil în 2014. Un optimism pe care îl împărtăşeşte şi competitorul său major, Altex. Dan Ostahie nu dă un procentaj exact, dar „creşterile uşoare din ultimul an confirmă aşteptările optimiste din punctul de vedere al consumului. Nu spun că va fi un «shift» major în piaţă, dar o creştere tot va fi“. De vină pentru revenirea lentă a pieţei nu e însă doar puterea de cumpărare mai mică, atâta vreme cât cheltuiala medie pe cap de locuitor pentru produse electronice, electrocasnice şi IT este de circa 70 de euro pe an în România, comparativ cu aproape 300 de euro, cât este în Europa Centrală. Dinamica pieţei e influenţată şi de intervalul de înlocuire a acestor echipamente care este de 19,5 ani, de peste trei ori mai mare decât media de şase ani din alte ţări europene. O scădere era inevitabilă în condiţii de criză, dar dificultăţile economice şi-au pus mult mai puternic amprenta în România, unde minusul pieţei de electroretail a fost printre cele mai accentuate din Europa. De menţionat că de la 2,4 miliarde de euro, sumă care include vânzările retailerilor tradiţionali – Altex, Domo şi Flanco, care deţin circa 40% din piață -, ale celor independenţi – cam 800 la număr – sau ale magazinelor online (35%), dar şi ale hipermarketurilor (27%), piaţa a plonjat în 2009 până la 1,2 miliarde de euro, conform GfK România.

Pentru comparaţie, în Slovacia sau Rusia, scăderea a fost de 23%, în timp ce ţări precum Franţa, Italia sau Austria au înregistrat un minus sub 5%. Nici măcar în Grecia, cu toate problemele de acolo, piaţa nu s-a restrans atât de mult, diminuarea fiind de doar şapte procente, până la 3,3 miliarde de euro.