În ciuda indicatorilor macroeconomici negativi, unul din primele sectoare care va ieşi din criză va fi cel al luxului, susţin reprezentanţii industriei locale, care se bazează în calculele lor pe cei 10.000 de români cu venituri de peste un milion de euro fiecare.
Vânzările de îmbrăcăminte, accesorii, bijuterii şi ceasuri, dar şi cele ale hotelurilor de lux şi ale centrelor spa îşi vor îmbunătăţi vânzările anul acesta, astfel că România va fi, alături de Serbia şi posibil Cehia, printre primele ţări în care acest sector revine pe o tendinţă ascendentă, este concluzia unui studiu realizat de CPP Management Consulting, care subliniază potenţialul de dezvoltare al pieţei luxului în România, datorită perspectivelor de revenire a economiei pe creştere şi comportamentului „latin“ de consum al populaţiei. Este paradoxul deja bine cunoscut al unei ţări în care extremele sunt dominante. În schimb, Ucraina, Bulgaria şi Slovenia ar putea vedea o revenire a acestei pieţe abia anul viitor, se mai arată în studiu. „Anul trecut, vânzările au scăzut, în medie, cu circa 25% faţă de anul precedent, segmentele auto şi ambarcaţiuni înregistrând căderi cu până la 70%. Noi sperăm ca, în 2010, piaţa în ansamblu să revină la nivelul anului 2007“, spune Oliver Petcu, managing director al CPP. Însă cele două pieţe care au fost cel mai grav afectate de criză nu îşi vor reveni anul acesta, spre deosebire de afacerile vizând moda masculină şi accesoriile, care vor avea cea mai bună evoluţie. „S-a văzut că au avut de câştigat acele mărci care au mizat pe producţia în ţara de origine, precum Gucci şi Prada în Italia sau Louis Vuitton şi Hermes în Franţa. Clienţii se interesează de acest lucru şi nu vor să cumpere Armani care este produs în acelaşi loc cu tricoul Zara”, explică Petcu.
Iar faptul că, în plină criză, magazinul Louis Vuitton a reuşit să vândă de două ori mai mult în România decât în Ungaria, în condiţiile în care suprafaţa magazinului din incinta hotelului JW Marriott este de două ori mai mică decât cea a magazinului deţinut în ţara vecină, a încurajat şi alte companii care oferă produse şi servicii de lux să intre pe piaţa românească, chiar dacă au existat şi exituri. Nume precum Korloff, Franck Muller, Davidoff şi Bally sunt printre cele care au închis magazine din cauza crizei, dar se anunţă intrarea pe piaţă a altora, precum Emporio Armani sau Zilli.
Ce chipuri are luxul în România? Dacă genţile, bijuteriile şi ceasurile sunt deja consacrate pe piaţă, acum îşi fac loc ideile noi şi mai îndrăzneţe. În luna mai îşi va lansa operaţiunile pe piaţă şi compania „Dinner in the Sky“, care vine cu un concept nou, exclusivist, de organizare de evenimente: o masă suspendată la 50 de metri, de o macara specială, pentru 22 de persoane, la un preţ mediu de 15.000 de euro.
Oportunităţi luxoase
Există piaţă în România pentru aşa ceva? „Încercaţi să luaţi masa într-o seară, fără rezervare, la unul din restaurantele de lux din Bucureşti. Nu veţi reuşi“, este argumentul lui Ovidiu Barbier, events manager, care spune că se aşteaptă la aproximativ 50 de evenimente anul acesta. În plus, o sete de lux a fost identificată de Mihai Rotenberg, proprietarul podgoriei Cramele Rotenberg, în domeniul vinului. După ce a creat vinuri pentru consumul propriu, dar care au ajuns şi pe masa lui Leonard Cohen cu ocazia unuia dintre concertele susţinute în România, de săptămâna trecută a inventat „luxul accesibil“, aducând vin în Carrefour, Real şi Metro la preţuri ce pornesc de la circa 20 de lei.
Potenţial există şi la nivelul hotelurilor de lux, mai ales că în România, pentru moment, luxul înseamnă doar câteva hoteluri. „Este o mare oportunitate pentru cine deţine o clădire interesantă sau un teren bine plasat, pentru că nume precum Four Seasons sau Mandarin Oriental sunt suficiente pentru obţinerea unei finanţări de la orice bancă“, spune Oliver Petcu. Şi cum un studiu recent arată că anul trecut 10.000 de români au avut venituri mai mari de un milion de euro, clienţi există.
