Elena Udrea este acuzată de trafic de influență în Dosarul „Hidroelectrica”
În prezent, Elena Udrea execută o pedeapsă de șase ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”. Totuși, numele său este implicat și într-un alt dosar de amploare, „Hidroelectrica”, unde următorul termen de judecată este stabilit pentru 31 ianuarie 2024.
La ultima ședință de judecată, desfășurată pe 12 decembrie 2023, fostul ministru al Turismului a formulat declarații semnificative în fața instanței. Ea este acuzată de trafic de influență în valoare de 3,4 milioane de euro, în favoarea afaceristului Bogdan Buzăianu.
Elena Udrea se declară nevinovată
Elena Udrea își susține nevinovăția. Potrivit spuselor sale, banii primiți de la omul de afaceri nu au ajuns la ea, ci au fost folosiți de „cei de la partid”.
În apărarea sa, o menționează pe Ana Maria Topoliceanu, fostă prietenă care a devenit denunțător în acest dosar. După ce Curtea de Apel București a constatat prescripția în acest caz, apelul a ajuns la Înalta Curte.
„Eu nu am luat banii. Acești bani au fost o donație la partid și au fost mulți care au venit cu sponsorizări. Eu am fost trasă la răspundere pentru că eram șefă de partid la acel moment. Doamna Topoliceanu plătea chirie de 4000 de euro, se plimba cu mașini scumpe și din banii ea cheltuia în interesele personale.
Eu am informația strict de la Topoliceanu despre acei bani. De acești bani s-au folosit cei din partid, de ce sunt eu obligată să plătesc pentru ceea ce nu am făcut?!”, a declarat Elena Udrea în ultimul cuvânt.
Ce acuzații i se aduc Elenei Udrea?
Procurorii DNA o acuză pe Elena Udrea că, în 2011, a acceptat promisiunea afaceristului Bogdan Buzăianu de a-i oferi cinci milioane de dolari în schimbul intervenției sale asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și Hidroelectrica, cu scopul de a menține, în condițiile deja negociate, contractele pe care firma omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.
„Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro; creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii”, susţin procurorii DNA.
