Condițiile ca Elena Udrea să iasă din închisoare
Elena Udrea, fostul ministru al Turismului, așteaptă cu nerăbdare decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), programată pentru 16 septembrie 2024, care va decide dacă cererea sa de revizuire va fi admisă sau nu.
Cererea de revizuire înaintată de Elena Udrea se bazează pe un document emis de Serviciul Român de Informații (SRI), care ar conține informații conform cărora Udrea ar fi fost cercetată pe baza unor denunțuri false.
În cazul în care cererea va fi admisă, fostul ministru al Turismului ar putea părăsi Penitenciarul Târgșor și ar avea dreptul să solicite despăgubiri semnificative statului român, acuzând că condamnarea sa ar fi fost „regizată”.
Avocata Cristina Tomescu a explicat că cererea de revizuire este o cale de atac extraordinară, ce permite reexaminarea unei decizii definitive dacă sunt descoperite fapte sau situații care nu au fost cunoscute la momentul soluționării cauzei.
Elenei Udrea nu i s-a permis să participe la evenimentele legate de fiica sa
În perioada detenției, Udrea s-a confruntat cu mai multe refuzuri din partea administrației penitenciarului de a i se acorda permisiuni pentru a participa la evenimente importante din viața fiicei sale, cum ar fi serbarea și ziua de naștere.
Conform legii, permisia reprezintă o recompensă acordată pentru buna purtare în închisoare și nu un drept automat al deținutului.
Judecătoria Ploiești a respins plângerile formulate de Udrea împotriva deciziilor Penitenciarului Târgșor. Judecătoria a confirmat, astfel, că permisiile acordate sunt la discreția conducerii penitenciarului.
Pe pagina sa de Facebook, Elena Udrea a criticat dur aceste refuzuri, acuzând un abuz din partea directorului Administrației Penitenciarelor, Dan Halchin, și a menționat că se află „ilegal în pușcărie”, fiind victima „binomului Kovesi-Coldea”.
Avocata Cristina Tomescu a sugerat că, având în vedere deciziile CEDO privind condițiile din penitenciarele din România, nu este exclus ca judecătorii internaționali:
- să considere refuzul permisiilor o încălcare a dreptului la viața familială
- și să acorde despăgubiri.
„CEDO a mai dat despăgubiri în cazul condamnaților care nu au fost lăsați să participe la înmormântarea mamei, cum este cauza Bragadireanu vs. România, unde condamnatul a primit 10.000 de euro, deoarece nu a primit permisia să participe la funeraliile mamei sale. În cazul de față, al Elenei Udrea, este vorba despre fiica minoră, serbare, zi de naștere. Rămâne la interpretarea CEDO, ar putea să-i acorde despăgubiri, dacă sunt întemeiate plângerile aflate rol, așa cum le-a anunțat”, a explicat Cristina Tomescu, avocată specializată în procedura CEDO, pentru Ziare.com.
Elena Udrea, condamnată în dosarul Gala Bute
În dosarul „Gala Bute”, Elena Udrea a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru:
- luare de mită
- și abuz în serviciu
Udrea ar trebui să execute patru ani din cei șase pentru a putea solicita o posibilă liberare condiționată.
În același dosar, alte persoane au fost condamnate la închisoare:
- Rudel Obreja, fostul președinte al Federației Române de Box, la cinci ani de închisoare
- Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deținute de Udrea, la trei ani de închisoare.
Ion Ariton, fost ministru al Economiei, a fost achitat pentru acuzațiile aduse.
