Două proiecte de reglementare a publicităţii stradale din Capitală vor să facă ordine pe o piaţă de 35-40 de milioane de euro. Unul e agreat de industrie, celălalt doar de unele firme.
O plimbare de cel mult zece minute prin centrul Bucureştiului ar da dureri de cap oricărui trecător: aproape peste tot există panouri publicitare. Chiar şi reprezentanţii agenţiilor de publicitate outdoor recunosc că aşa nu se mai poate. „Nu sunt de acord cu felul în care arată acum Bucureştiul, e clar că nicăieri în lume nu vezi aşa ceva“, spune Mihai G. Mihai, directorul general al Clear Channel România. Soluţia ar putea fi un regulament pentru publicitatea stradală, aflat în discuţii de patru ani de zile, prin care se prevede eliminarea aproape completă a publicităţii de pe o serie de artere centrale ale Bucureştiului, din câteva pieţe şi din centrul istoric (în această zonă vor mai fi admise doar rooftopurile – reclamele de pe acoperişuri).
Proiectul de regulament al Primăriei Generale, postat cu câteva săptămâni în urmă pe pagina de internet a instituţiei pentru a fi supus dezbaterii publice, a dispărut însă misterios de pe site; din senin a apărut un alt proiect, prin care se interzic complet mesh-urile publicitare (acele plase puse pe suprafeţele clădirilor). Singura excepţie o reprezintă clădirile în construcţie sau în renovare, însă în aceste cazuri se prevede că suprafaţa reclamei nu poate depăşi 10% din cea a mesh-ului propriu-zis, o restricţie extrem de severă.
Iată, aşadar, că avem două proiecte care se suprapun, cel puţin în parte. Surse din Primăria Capitalei ne-au declarat că proiectul de regulament misterios dispărut se află „pe traseu“, fiind în curs de avizare; pe parcurs, a fost inclus în zona de protecţie şi centrul istoric. Celălalt proiect (care interzice mesh-urile) poate fi găsit pe site-ul Primăriei Capitalei, urmând să fie supus dezbaterii publice.
Dispar mesh-urile sau toată publicitatea outdoor?
Să le luăm pe rând. Mai întâi, proiectul de regulament; discuţiile referitoare la acesta au început încă din 2005. „Din păcate, pentru acest proiect nu am fost consultaţi“, afirmă Victor Dobre, directorul general al International Advertising Association România (IAA). „Comitetul IAA a avut de-a lungul timpului multiple propuneri pentru găsirea unei soluţii de reglementare a outdoorului în Capitală, le-a discutat cu Primăria, dar au rămas la nivel de propuneri, până acum nu s-a concretizat nimic. Cred că pentru o astfel de decizie trebuie discutat cu toţi partenerii implicaţi.“
Un regulament foarte asemănător cu acela propus pentru Capitală este deja în vigoare, din 2007, la Cluj-Napoca. Principala diferenţă, însă, faţă de varianta discutată pentru Capitală este modul de atribuire a contractelor de publicitate în spaţiile aflate pe domeniul public – şi anume prin licitaţie. (Biroul de presă al Primăriei Clujului ne-a transmis că încă nu s-a finalizat aprobarea amplasamentelor avizate de Comisia de amenajarea teritoriului şi urbanism, aşa că deocamdată nu au început licitaţiile.)
„Noi am avea trei subiecte principale de discuţie în legătură cu regulamentul din Bucureşti“, spune Mihai G. Mihai. „Mai întâi, să aibă un termen de aplicare, apoi ca spaţiul public să fie scos la licitaţie – ceea ce nu s-a mai întâmplat, cred, în ultimii zece ani – şi, în al treilea rând, punerea în aplicare a acestui regulament. Noi propuseserăm să fie vorba de un organism al Primăriei, care să aibă obligaţia de a răspunde în scris sesizărilor transmise de către jucătorii din piaţă.“ Lucian Palaz, executive president al companiei de panotaj Affichage România, e la rândul său de acord: „Considerăm că în urma acestui regulament ar trebui organizată o licitaţie şi sperăm la o „curăţenie“ a oraşului de toate panourile nelegale (neconforme cu regulamentul); insistăm însă ca la această licitaţie să se pună accentul pe produsele de mobilier stradal (bănci, coşuri de gunoi etc., n.r.), nu doar pe panouri publicitare.“ Însă există şi interese contrare. Cum se face că a apărut acel proiect de interzicere a mesh-urilor tocmai când se discută un regulament cu aplicabilitate generală? Proiectul cu pricina îi aparţine consilierului PDL Horaţiu Țica, iar motivaţia a fost protejarea aspectului estetic al oraşului.
Ei bine, iată o posibilă explicaţie. Una dintre taxele plătite de companiile de panotaj este cea de ocupare a spaţiului public; în cazul mesh-urilor de pe blocuri, compania de panotaj plăteşte o chirie asociaţiei de proprietari. „Mesh-urile care se doreşte să fie interzise aduc venituri de zeci de milioane de euro asociaţiilor de proprietari şi bugetelor locale“, afirmă un comunicat de presă al Clear Channel România.
Pierderi de 20 de milioane de euro pentru Primărie
„Firmele care ocupă domeniul public (cu panouri, n.r.) şi care au un interes în interzicerea mesh-urilor (amplasate pe proprietate privată) plătesc chirii ridicole, de doar trei euro pe panou, sau deloc. În 2008, prin neaplicarea unui regulament şi proasta gestionare a domeniului public, bugetul local al Bucureştiului a pierdut cel puţin 20 de milioane de euro.“ Oficialii Clear Channel spun că au văzut astfel de contracte şi cer ca ele să fie afişate pe site-ul Primăriei. „E simplu“, spune Mihai G. Mihai. „Suntem într-o perioadă de criză şi atunci singura variantă este să muţi banii dintr-o zonă în alta. Firmele care au contracte pe domeniul public au interesul să elimine contractele de pe domeniul privat.“
În replică, Horaţiu Țica afirmă că acestea sunt doar supoziţii, iar asociaţiile de proprietari încasează 100-150 de euro pe lună. „Voi propune să se scoată mesh-urile la dezbaterea regulamentului, spune consilierul.
«Considerăm că zona interzisă nu ar trebui să apară în acest regulament; este necesară o reglementare mai strictă a dimensiunii şi calităţii suporturilor permise.»
Lucian Palaz, executive president, Affichage România
37 mil. euro este estimarea volumului net al pieţei de outdoor din Bucureşti pentru anul 2008, potrivit oficialilor agenţiei de media Mindshare. Clear Channel a avansat suma de 40 de milioane, tot net
Fără publicitate în centrul bucureştiului
Interdicţie Dacă va fi adoptat proiectul de reglementare a publicităţii stradale din Bucureşti, ar urma să dispară toate suporturile publicitare dintre Piaţa Unirii şi Universitate, apoi din centrul istoric, de pe traseul către Piaţa Romană şi Piaţa Victoriei, de pe Calea Victoriei, Piaţa Revoluţiei, Bd. Aviatorilor, Piaţa Charles de Gaulle, Arcul de Triumf, Bd. Mareşal Prezan, Şos. Kiseleff, Piaţa Dorobanţi, Calea Dorobanţi (între Ştefan cel Mare şi Televiziune), Bd. Regina Elisabeta şi Piaţa Lahovari. Câteva dintre aceste artere nu au avut niciodată panouri publicitare, precum Kiseleff.
Excepţie Se exceptează rooftopurile.
Incertitudine Marea necunoscută este modul de contractare a spaţiilor publicitare. Primăria Clujului a decis scoaterea lor la licitaţie. Proiectul de regulament al Primăriei Capitalei nu suflă nici un cuvânt despre asta.
Control Cine ar urma să verifice aplicarea regulamentului? Sarcina va reveni probabil Primăriei; companiile consultate de Capital preferă un organism unic de control, care să răspundă şi faţă de solicitările industriei.
