La presiunile autorităţilor europene şi americane, care vor să lupte împotriva evaziunii fiscale, sprijinul politic în Elveţia pentru secretul bancar a scăzut gradual, deschizând calea pentru semnarea de acorduri fiscale cu autorităţile străine. Astfel, Elveţia a devenit a 58-a ţară care se alătură convenţiei OECD cu privire la schimbul de informaţii fiscale cu autorităţile fiscale străine. Chiar dacă nu s-a angajat să facă schimb automat de informaţii cu privire la rapoartele fiscale, Elveţia va răspunde la cererile autorităţilor fiscale din alte state vizând cazuri individuale.

‘Aderarea Elveţiei la convenţia de asistenţă mutuală în domenii fiscale trimite un mesaj clar şi puternic că Elveţia este parte a comunităţii de state care consideră cooperarea internaţională în domeniul fiscal ca o necesitate’, a declarat secretarul general al OECD, Angel Gurria.

Până acum multe autorităţi fiscale şi guvernele lor aveau dificultăţi în a realiza investigaţii fiscale transfrontaliere, greutăţi care au fost sporite de deschiderea frontierelor faţă de fluxurile de capital şi utilizarea de noi tehnologii pentru transferul banilor. Convenţia fiscală a OECD a fost semnată de ambasadorul Elveţiei la OECD, Stefan Flückiger. Următorul pas, care ar putea fi unul dificil, este ratificarea convenţiei de parlamentul elveţian. Acest lucru ar putea dura până la un an şi jumătate, existând riscul unui impas dacă va fi supus referendumului.

Au dispărut deja 16 bănci

De la începutul anului trecut au dispărut 16 instituții de credit elvețiene cu capital străin odată cu decăderea secretului bancar și creșterea costurilor generate de reglementările mai stricte, scria  Bloomberg, în vara acestui an.

Centru global de private banking prin tradiție, Elveția își pierde rapid statutul din cauza campaniilor purtate de guverne puternice, precum SUA și Germania, împotriva evaziunii fiscale realizate prin transferul averilor în conturi secrete offshore, în așa-numitele paradisuri fiscale.

 Numărul băncilor elvețiene cu capital străin a scăzut la 129 la finele lunii mai, față de 145 la începutul anului trecut, potrivit Asociației Băncilor Străine din Elveția.  Activele în administrare ale acestor instituții au coborât cu 25% în ultimii cinci ani, la 870,7 miliarde franci elvețieni (706 miliarde euro), odată ce clienții și-au retras banii sau au plătit taxele aferente veniturilor nedeclarate ascunse în Elveția. Presiunile exercitate de guvernele străine împotriva secretului bancar și înăsprirea reglementărilor ar putea declanșa un val de fuziuni și achiziții în sectorul bancar elvețian în următorul an și jumătate, potrivit bancherilor, consultanților și analiștilor contactați de Bloomberg.

Câți bogați are planeta

În pofida declinului din ultimii ani, Elveția rămâne cel mai mare centru financiar offshore la nivel mondial, cu active în administrare de 2.200 miliarde de dolari, reprezentând 26% din piață, potrivit datelor Boston Consulting Group, citate de incont.ro

În ultimii 10 ani, bogăţia planetară a crescut cu 68%, ajungând la un total de 241.000 de miliarde de dolari. Bineînţeles că trei sferturi din acest câştig a ajuns în Statele Unite, care cu toate acestea se pare că s-ar afla în pragul unui faliment. Media bogăţiei globale a ajuns la vârful de 51.600 dolari, cu 10% care posedă 80%. Celebrul 1% aflat deasupra capetelor noastre la o distanţă siderală, posedă 46%. Numai că veştile bune (pentru ei) nu se opresc deloc: până în anul 2018, bogăţia globală va creşte cu 40% şi va ajunge la 334.000 de miliarde.

Clasamentul realizat de Credit Swisse ne spune că cele mai bogate naţiuni se află, bineîneles, în Occident. În fruntea clasamentului se află Elveţia, cu o medie de 513.000 de dolari, urmată de Australia, Norvegia şi Luxemburg.

În lumea întreagă, două treimi din persoanele adulte posedă bunuri pentru o medie de 10.000 de dolari. În Rusia, 110 persoane ţin în mâinile lor 35% din bogăţiile întregii ţări.

Din cele 98.700 de persoane a căror bogăţie depăşeste suma de 50 de milioane, mai bine de jumătate trăiesc în SUA, Europa aflându-se pe locul doi cu "doar" 25.000 de super bogătaşi.

Numărul milonarilor din ţările membre BRIC (Brazilia-Rusia- India- China) a urcat de la 5 la 19% în 2010.

În ceea ce privește România, raportul băncii elveţiene Credit Suisse  arată că aproximativ 10.600 de locuitori ai României au averi mai mari de un milion de dolari, de peste două ori mai puţini decât în Cehia, iar un singur român este miliardar. Mare parte din milionari români au conturi deschise în băncile elvețiene.