România şi Elveţia au semnat recent un acord bilateral prin care Țara cantoanelor se angajează să finanţeze proiecte însumând 180 de milioane de franci elveţieni în beneficiul ţării noastre.
România va putea angaja aceste granturi până în decembrie 2014. Plăţile şi durata de implementare se desfăşoară pe o perioadă de zece ani, respectiv până în 2019.
Contribuţia financiară elveţiană are la bază Memorandumul de înţelegere dintre Consiliul Federal al Elveţiei şi Consiliul UE, banii fiind alocaţi în scopul reducerii disparităţilor economice şi sociale dintre România şi restul statelor membre, precum şi dintre diferitele regiuni de dezvoltare ale României. Se estimează că primele proiecte vor fi selecţionate şi lansate încă de la sfârşitul lui 2010, urmând ca activitatea de monitorizare a implementării acestora să fie urmărită prin Ambasada Elveţiei la Bucureşti.
Circuitul documentelor
Thomas Stauffer, şeful Oficiului din România pentru Contribuţia elveţiană, din cadrul Ambasadei Elveţiei, a explicat pentru Capital care este traseul documentelor. Astfel, în funcţie de tipul proiectului, actele care vor fi solicitate aplicanţilor se vor transmite Unităţii Naţionale de Coordonare din cadrul Ministerul Finanţelor sau organizaţiei elveţiene care va asigura managementul fondurilor. Comitetul de selecţie va tria propunerile primite, iar cele care primesc aviz favorabil vor fi trimise în Elveţia. „Decizia finală se va lua la Berna. Propunerile pot fi respinse sau admise, iar, după caz, se pot solicita anumite explicaţii. Dacă propunerea este admisă, aplicantul va trebui să depună proiectul propriu-zis, cu toate detaliile şi studiile aferente”, precizează Stauffer. Oficialul elveţian spune că întregul proces, de la trimiterea cererii de finanţare până la aprobare, poate dura între patru şi opt luni. Valoarea minimă a grantului (în cazul ONG-urilor) este de 10.000 de franci elveţieni. Valoarea maximă (pentru proiectele de infrastructură, caz în care se finanţează doar anumite studii, nu şi construcţia propriu-zisă) este de trei milioane de franci elveţieni. Potrivit lui Stauffer, companiile private nu vor putea accesa direct aceste granturi, dar vor putea subcontracta de la instituţii de stat sau ONG-uri care primesc aceste finanţări. Beneficiarii trebuie să asigure o cofinanţare ce variază între 10% şi 40%, în funcţie de tipul solicitantului.
Ce tipuri de proiecte se caută
Contribuţia financiară elveţiană este distribuită pe cinci domenii. Primul dintre acestea, intitulat „Securitate, stabilitate şi sprijin pentru reforme”, oferă suport pentru soluţionarea unor aspecte legate de aderarea la Spaţiul Schengen, creşterea securităţii sociale, intensificarea luptei împotriva corupţiei şi a crimei organizate, dar şi pentru susţinerea reformelor în domeniul sănătăţii şi pentru sprijinirea eforturilor legate de incluziunea grupurilor vulnerabile. Bugetul alocat este de 56 de milioane de franci elveţieni.
Prin componenta „Mediu şi infrastructură” vor fi finanţate, cu 53 de milioane de franci elveţieni, proiecte care contribuie la managementul energiei durabile în oraşe, prin îmbunătăţirea infrastructurii publice şi a procesului de modernizare în domenii-cheie legate de mediu, energie şi transportul public.
Al treilea domeniu priveşte susţinerea sectorului privat prin îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a accesului la finanţare a IMM-urilor, prin îmbunătăţirea reglementărilor în sectorul financiar şi întărirea pieţelor şi a instituţiilor financiare, dezvoltarea sectorului privat, promovarea exportului IMM-urilor şi promovarea standardelor. Suma totală alocată este de 28 de milioane de franci.
Proiectele pentru „Dezvoltarea socială şi a resurselor umane” trebuie să pună accentul pe întărirea schimburilor academice între Elveţia şi România. În acest scop, se va crea un fond de burse care să permită participarea studenţilor şi cercetătorilor români la Programul de schimburi ştiinţifice dintre Elveţia şi noile state membre ale Uniunii Europene. Bugetul total este de 20 de milioane de franci.
Ultima categorie de granturi vizează, între altele, dezvoltarea parteneriatelor realizate între experţii din cele două ţări, fondul total pus la dispoziţie fiind de 24 de milioane de franci elveţieni.
Dorim ca această contribuţie să finanţeze ceea ce nu finanţează comunitatea europeană şi granturile norvegiene.
Thomas Stauffer, şeful Oficiului pentru Contribuţia elveţiană
Th.Stauffer – Carte de vizită
iunie 2010: şeful Oficiului din România pentru Contribuţia elveţiană, din cadrul Ambasadei Elveţiei
aprilie 2007 – mai 2010: director adjunct la Secţia de promovare a exporturilor şi investiţiilor din cadrul Ministerului Federal al Economiei
aprilie 2004 – aprilie 2007: director adjunct la Biroul elveţian de cooperare cu România
