Țările care se situează mai jos în cadrul clasamentului ar putea aduce miliarde de dolari economiile lor pe termen lung dacă vor implementa bune practici pentru a valorifica acest potențial, așa cum reiese din noua analiză PwC.

Cele trei țări cu cea mai bună performanță au reușit să mențină un nivel scăzut al șomajului în rândul tinerilor după recesiunea de la nivel mondial datorită sistemelor lor educaționale solide care promovează formarea vocațională și ucenicia, contribuind astfel la reducerea numărului de tineri rămași în afara pieței forței de muncă.

Raportul estimează, de asemenea, potențialul avânt pe termen lung pe care economiile OCDE l-ar putea avea dacă şi-ar reduce ratele NEET la nivelul celor din Germania, prima țară din UE în clasament.

Câștigurile potențiale ar putea varia de la doar 0,1% din PIB pentru Olanda, până la aproximativ 2-3% din PIB în SUA, Marea Britanie și Franța, cele mai mari câștiguri potențiale fiind în Turcia, Italia și Grecia, de aproximativ 7-9% din PIB. În toate țările din OCDE, creșterea potențială pe termen lung a PIB-ului total ar putea fi de ordinul a 1,1 trilioane de dolari.

„Am identificat trei aspecte cheie ale pieței forței de muncă caracteristice celor mai performante economii analizate în Young Workers Index. În primul rând, sistemul de educație dual german, care încorporează atât formarea vocațională cât și predarea la clasă, şi care poate oferi tinerilor mai multe opțiuni în tranziția lor spre piața muncii. Creșterea numărului și nivelului de formare al ucenicilor în toate sectoarele industriei, precum şi o concentrare mai mare din partea şcolilor pe abilități cheie transferabile, cum ar fi matematica, pot ajuta la integrarea tinerilor pe piaţa muncii”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

„În al doilea rând, schimbarea percepțiilor angajatorilor asupra tinerilor şi încurajarea implicării lor timpurii în școli – cum ar fi dobândirea unei experiențe de muncă, consiliere în carieră, îndrumare și acțiuni sociale inițiate de tineri – ar putea spori capacitatea de inserție și de implicare profesională a tinerilor. Și, în al treilea rând, folosirea filtrelor bazate pe competenţe ar putea contribui la eliminarea barierelor în angajarea tinerilor proveniți din medii socio-economice defavorizate, care pot fi expuși riscului unui comportament anti-social”, a mai spus Simion.

El crede că tinerii pot aduce o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică a României.

„Pentru a valorifica întregul potențial al acestei generații, autorităţile ar trebui să investească mai mult în sistemul de educaţie pentru a îmbunătăţii calitatea actului de învăţământ, să asigure o stabilitate a programei şcolare şi în general a felului în care este structurat sistemul de învăţământ, şi să facilizeze accesul tinerilor pe piaţa muncii prin măsuri integrate de îndrumare, consiliere, stagii de practică şi ucenicie. De partea cealaltă, companiile ar trebui să se asigure că se adaptează astfel încât să atragă și să rețină tinerele talente. Investind mai mult în programe de ucenicie și formarea profesională a tinerilor, companiile vor beneficia de integrarea profesională a tinerilor prin îmbunătăţirea inovaţiei şi productivităţii”, a conchis Ionuţ Simion.

Indicele PwC Young Workers este o medie ponderată a opt indicatori ce includ scorurile NEET (tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare), gradul de participare pe piaţa muncii şi rata şomajului, incidenţa şomajului de lungă durată, rata abandonului şcolar şi a participării în programe educaţionale. Grupul ţintă al studiului reprezintă, în principiu, tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, însă poate varia în funcţie de specificul fiecărui indicator.

Aceşti indicatori sunt standardizaţi, ponderaţi şi adunaţi pentru a genera scorurile indicilor pentru fiecare ţară. Scorurile sunt recalibrate pentru valori cuprinse între 0 şi 100, valoarea medie de 50 fiind stabilită, prin definiţie, pentru toate cele 34 de ţări OECD pe anul 2006. Scorurile indicelui au fost calculate, de asemenea, pentru 2011, 2014 şi 2015 (sau pentru anii cei mai apropiaţi pentru care existau date disponibile pentru o comparaţie internaţională).