Miercuri, Trezoreria Federală a vândut bonduri guvernamentale de 232,51 milioane de franci elveţieni (241,79 milioane de dolari), cu scadenţa în iulie 2025.
În 15 ianuarie, Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a şocat pieţele financiare după ce a eliminat pragul minim de 1,20 franci pentru un euro, stabilit în urmă cu trei ani, ceea ce a provocat o apreciere de 30% a francului elveţian în raport cu moneda euro şi cu 25% faţă de dolar. Cererea în creştere pentru obligaţiunile elveţiene a dus la scăderea randamentului în teritoriu negativ, investitorii preferând să plătească pentru a cumpăra bonduri guvernamentale pe zece ani.
Unele state europene au obligaţiuni guvernamentale pe cinci ani cu randament negativ dar nici o altă ţară nu a emis bonduri cu scadenţa la zece ani.
Miercuri, Trezoreria Elveţiei a vândut în total obligaţiuni de 377,9 milioane de franci elveţieni (391 milioane de dolari), cu scadenţa în 2025 şi 2049. La bonduri pe zece ani randamentul a fost negativ, de – 0,055%, faţă de 0,011% în urmă cu două luni.
Luna trecută, Banca Centrală a Elveţiei a înrăutăţit estimarea de creştere economică, întrucât aprecierea francului, după eliminarea pragului minim de 1,20 franci pentru un euro, a condus la exporturi mai scumpe.
Anul acesta, PIB-ul Elveţiei ar urma să înregistreze un avans de 0,9%, faţă de 2,1% estimat anterior, a anunţat SNB, explicând că decizia a fost determinată de aprecierea francului cu 30% în ultimele două luni. Prognoza este similară cu cea a Guvernului elveţian.
Aprecierea a sporit temerile privind ritmul de creştere a economiei, dependentă de exporturi. De asemenea, multe companii au concediat sute de angajaţi în Elveţia, pe fondul aşteptărilor că aprecierea francului va afecta veniturile din export.AGERPRES
