Guvernul elveţian a acceptat miercuri propunerile americane pentru soluţionarea dosarului bunurilor americane nedeclarate depuse în bănci elveţiene, relatează AFP şi Reuters.
"A fost o ofertă unilaterală, care nu putea fi negociată”, ci doar acceptată ca atare sau refuzată, a declarat ministrul elveţian al finanţelor, Eveline Widmer-Schlumpf, prezentând presei acordul. Ea nu a oferit însă detalii referitoare la amenzile pe care băncile elveţiene vor trebui să le plătească, precizând că băncile sunt cele care trebuie să comunice pe această temă.
‘Acceptăm acest program unilateral al SUA”, deoarece acest text ”permite restabilirea păcii juridice”, a indicat ministrul elveţian, adăugând că băncile vor trebui să decidă dacă acceptă sau nu programul american. În opinia sa, este important să se stabilească o bază juridică pentru soluţionarea problemei fraudei fiscale între SUA şi Elveţia.
Textul, sub forma unui proiect de lege, va intra în parlament în sesiunea de vară a lui 2013. În baza acestui document, ale cărui detalii vor fi publicate în acel moment, băncile ”sunt autorizate să colaboreze cu autorităţile americane şi să furnizeze informaţiile necesare pentru a-şi apăra interesele”. Concret, băncile vor putea să ofere detalii despre ”relaţiile de afaceri cu clienţii americani” şi despre ”persoanele implicate în activităţile băncilor în cauză în SUA”.
Legea va avea o valabilitate de un an, timp în care băncile în cauză vor putea decide dacă acceptă sau nu cererile americane. Acordul se referă la toate băncile elveţiene care au clienţi americani şi nu doar la cele urmărite în justiţie. Circa douăsprezece bănci elveţiene fac obiectul unor urmăriri în justiţie în SUA.
Cea mai mare bancă elveţiană UBS a fost nevoită în 2009 să plătească o amendă de 780 milioane de dolari şi să furnizeze numele a peste 4.000 de clienţi, oferindu-le autorităţilor americane informaţii care le-au permis urmărirea în justiţie a altor bănci elveţiene.
Tradiţia îndelungată a secretului bancar în Elveţia, care protejează identitatea clienţilor săi, a făcut ca ţara să devină un refugiu pentru fondurile neimpozitate şi, totodată, cel mai mare centru offshore din lume, cu active estimate la 2 trilioane de dolari. Dar această tradiţie a ajuns ţinta unor critici dure odată cu criza financiară şi guvernele din întreaga lume, aflate în criză de bani, şi-au înăsprit poziţia în ce priveşte evaziunea fiscală, iar unele bănci elveţiene au ajuns în situaţia de a fi urmărite în justiţie în ţări precum Germania şi Franţa.