Din 143 de agenti economici care au obtinut licente de fabricatie eliberate de Ministerul Agriculturii, doar 48 detin si autorizatii de comercializare de la Finante. Restul vind alcool ilegal. Cantitatile de tarie alimenteaza un itreg circuit de vinzare. Proprietarii de alcool dau tunuri de miliarde, lasind raspunderea pe capul unor persoane care dispar peste granita. Neautorizatii au cesionat actiunile (partile sociale), cu obligatii fiscale cu tot, unor cetateni straini. Acestia au icasat banu
Din 143 de agenti economici care au obtinut licente de fabricatie eliberate de Ministerul Agriculturii, doar 48 detin si autorizatii de comercializare de la Finante. Restul vind alcool ilegal. Cantitatile de tarie alimenteaza un itreg circuit de vinzare. Proprietarii de alcool dau tunuri de miliarde, lasind raspunderea pe capul unor persoane care dispar peste granita. Neautorizatii au cesionat actiunile (partile sociale), cu obligatii fiscale cu tot, unor cetateni straini. Acestia au icasat banutul, au facut fifty-fifty cu proprietarul real, dupa care si-au luat talpasita. Raportul Garzii Financiare pe primul semestru al anului i curs releva citeva astfel de cazuri. SC Roxalcoom Bucuresti s-a sustras de la plata catre buget a 108 miliarde lei, prin cesionarea actiunilor catre cetateanul irakian Aliaa Es Sanabi, care nu poate fi identificat.
Cazul Le Petit Cavalier Bucuresti este si mai interesant. Firma datora statului peste 80 miliarde lei. Sesizati de intentia asociatului strain de a parasi Rominia, comisarii au sigilat peste 200.000 litri de alcool la Le Petit Cavalier. Dar Tribunalul Gorj a anulat decizia Garzii. Surpriza! Dupa vinzarea alcoolului, cavalerul strain s-a facut nevazut, la vecini.
Tunurile de alcool sunt atit de frecvente, icit nici nu mai mira. Doar cind mai explodeaza vreo instalatie si se iregistreaza victime, autoritatile accepta printre dinti ca au scapat din mina fenomenul. infringerea pleaca chiar din strada Apollodor 17, de la centrul finantelor publice rominesti. Ministrul stie ca are de luptat cu o mafie deja formata, dar interesul sau de a se implica i lupta are limitarile lui. Politice sau de alta natura.
Cu toate acestea, da bine la public sa strige din cind i cind mai tare decit alcoolistii. Saptamina trecuta, seful Finantelor a facut o demonstratie de forta. Remes a promis ca va pune embargo pe furnizarea privata de alcool brut. „Nimeni nu va mai putea produce decit cu alcool cumparat de la statul romin, inclusiv cel din import. Orice firma care lucreaza cu surse de alcool din alta parte va fi oprita”, a avertizat ministrul finantelor. Strategic parca, termenele sunt lasate pe mai tirziu. „Masura este posibil sa se aplice i luna octombrie”. Pina atunci, campania electorala va mai limpezi niste lucruri, ministrul va fi prins cu treburi politice si va deveni mai igaduitor. De altfel, Viorel Munteanu, presedintele Consiliului Concurentei, precizeaza ca nu a primit nici o istiintare oficiala cu privire la o asemenea initiativa. Initiativa care calca pe bataturi nu doar pe producatorii privati, ci si legea liberei competitii. „S-ar icalca un document de pozitie, aprobat de Guvernul Rominiei si transmis la Bruxelles, cu privire la respectarea regulilor concurentiale”. Apropiat al premierului, ministrul Remes il lasa din brate, cu integrare cu tot. Cel putin, prin declaratii.
Remes ne imbata cu alcool de stat
Pozitia beligeranta nici macar nu a plecat de la Domnia sa. Manusa au aruncat-o producatorii de alcool, cind au anuntat greva fiscala. Ministrul si-a aratat muschii doar cit sa stie beligerantii cine conduce. Daca s-ar nationaliza productia de alcool – Remes spune ca statul va cumpara tot alcoolul, inclusiv cel din import – s-ar stopa sursele ilegale de furnizare, gindeste liberalul. Pina la a se pronunta contra sau pro, cei mai multi actori din piata cred ca ministrul nu va depasi stadiul declaratiilor.
Aparatul Finantelor nu are forta de a-i trinti cu adevarat pe alcoolistii ilegali. Institutiile abilitate – fiscul, Garda Financiara – sunt igenuncheate de un fenomen crescut nu de ieri, de azi, ci icalzit sub aripa unor interese sus-puse.
Fara sa miste prea mult i front, Garda Financiara mai salveaza, din cind i cind, turma. in prima parte a anului i curs, a aplicat amenzi contraventionale de 9 miliarde lei, a confiscat marfuri de o valoare similara si a trimis 25 de cazuri spre cercetare penala. Comisarul general Dragos Russu recunoaste isa „ca agentii economici se sustrag se la plata obligatiilor fiscale” printr-o serie de practici, i vreme ce „mijloacele si pirghiile existente din punct de vedere legislativ si organizatoric sunt insuficiente pentru a le contracara i totalitate”. „Nu stapinim fenomenul nu doar noi, ca institutie, ci ca tara”, itareste comisarul general adjunct Marian Pasulea.
Prinsi cu mita i sac, agentii economici gasesc o serie de subterfugii, unul fiind apelul la justitie. Mai ales ca actiunile de acest fel sunt scutite de taxa de timbru. Valorile mari sunt i litigiu, i diferite faze de judecata, fapt ce amina icasarea la buget cu unu-doi ani sau mai mult. Din 1.570 miliarde lei, cit a sesizat Garda Financiara obligatii bugetare neachitate i primul semestru al anului,
s-au icasat efectiv 15%.
Frecusurile frecvente itre autoritatile de control, ca si interesele specifice, au usurat munca evazionistilor. Ei au ajuns sa ia i gluma amenintarile ministrului, ba mai mult, ii cer sa reduca accizele.
Topul neregulilor constatate de garda financiara
· tranzactii ilegale privind achizitiile de materii prime – alcool sau votca vrac – justificate prin facturi fiscale emise de societati cesionate unor cetateni straini, de regula, arabi
· aprovizionari cu materii prime de la furnizori neautorizati
· lipsa de facturi asupra marfii (Garda Financiara da cazul Finion Prod Satu Mare, care nu a putut justifica cu facturi cantitatea de 793.000 litri de alcool)
· producerea si comercializarea de alcool fara supraveghere fiscala si fara autorizatii de comercializare
· isotirea marfii de documente scoase din uz sau false.