Decizia Rusiei de a interzice importurile de produse alimentare din SUA şi Uniunea Europeană are un impact puternic asupra producătorilor din România, deoarece legumele şi fructele destinate pieţei ruseşti sunt redistribuite către alte ţări ceea ce înseamnă o competiţie serioasă din moment ce preţurile sunt la jumătate faţă de cele practicate de producătorii autohtoni.
Producătorii de legume şi fructe din România sunt îngrijoraţi de această măsură pentru că nu mai există un bun raport între ceea ce recoltează şi ceea ce vinde. “Spre exemplu în Galaţi s-au făcut 2.000 de hectare de ceapă şi nu s-a vândut nimic. Pe lângă faptul că avem o producţie mai mică decât anul trecut, mai trebuie să scădem şi preţurile pentru că legumele din afară ajung să fie la jumătate din preţul pe care îl dăm noi. Spre exemplu roşile din Polonia se vindeau cu 1,5 lei per kilogram. Noi nu putem să le dăm la un astfel de preţ pentru că investiţiile făcute în culturi sunt mult mai mari, şi ajungem să nu mai avem niciun profit”, a declarat pentru Capital, Aurel Tănase, directorul general al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România.
Acesta a mai spus că de două săptămâni de când a fost anunţat embargoul din Rusia producătorii se confruntă cu o situaţie dramatică. „Dacă înainte de restricţie plecau 20 de tiruri de legume zilnic spre Europa, acum dacă mai trimitem 2-3”, a completat Tănase. Directorul general al Prodcom a mai spus că şi retaileri comandă din ce în ce mai puţine legume şi fructe de la producătorii autohtoni.
Propunerile de sprijin financiar pentru producătorii români de legume şi fructe afectaţi de embargoul impus Rusiei vor fi prezentate la reuniunea de la Bruxelles din 14 august, a declarat, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, citat de Agerpres.
“Săptămâna trecută am transmis informal o notă Comisiei Europene privind situaţia sectorului de legume şi fructe din România în urma embargoului impus de Federaţia Rusă, iar în data de 12 august nota a fost trimisă oficial la Bruxelles. Propunerea României vizează acoperirea pierderilor de venit suferite de producători, indiferent de forma de organizare. În funcţie de soluţia adoptată de Comisie vom solicita ajutorul financiar, dar deocamdată nu avem o evaluare a pagubelor", a precizat Botănoiu.
Potrivit sursei citate, în data de 11 august a fost analizat la Bruxelles, în cadrul DG Agri (n.r. Direcţia Generală Agricultura şi Dezvoltare Rurală), impactul sancţiunilor impuse de Rusia asupra pieţei, iar în 12 august, într-o nouă reuniune extraordinară a Comitetului Politic de Securitate la nivelul UE, s-a discutat despre modul în care măsurile luate de Rusia afectează agricultura şi comerţul UE. În 14 august va avea loc, la Bruxelles, reuniunea extraordinară a Comitetului de Gestiune pentru organizarea comună a pieţei unde fiecare stat îşi va prezenta problemele specifice şi propunerile.
"La reuniunea din 14 august se va aproba una dintre soluţiile posibile pentru a putea compensa pierderile producătorilor. Poate fi intervenţia publică, recoltarea înainte de coacere, distribuţia gratuită. În funcţie de soluţia stabilită, România va solicita sprijin pe măsura respectivă. În acest sens, am cerut date în teritoriu din sectorul legume şi fructe pentru o evaluare a pagubelor, indiferent dacă producătorii sunt sau nu organizaţi", a spus Botănoiu.
Uniunea Europeană are, prin Politica Agricolă Comună (PAC), un instrument de intervenţie, o rezervă de criză, în valoare de 433 de milioane de euro prin care se poate veni în sprijinul producătorilor europeni.
Producătorii români de legume şi fructe au cerut Ministerului Agriculturii să notifice Comisia Europeană cu privire la pierderile pe care le înregistrează în urma embargoului impus de Federaţia Rusă ţărilor UE, avansând o sumă de 300 de milioane de euro pentru a putea acoperi costurile.
"Dacă România nu va primi acest sprijin atunci vom asista la multe falimente", a conchis Tănase.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a afirmat recent că România nu va fi afectată în mod direct de decizia Rusiei de a interzice importurile de produse alimentare din SUA şi Uniunea Europeană (UE), deoarece exporturile nu erau foarte mari, undeva la 41 de milioane de euro în 2013.
Acesta nu a exclus însă posibilele efecte care ar putea apărea, în timp, pe piaţa internă din cauza unui aflux mare de produse provenite din ţările care exportă masiv în Rusia.