”Gazul este prea scump pentru a fi ars doar pentru a găti. Din cele 42 de judeţe ale ţării, cel puţin jumătate au atât resursa, cât şi nevoia de consum de biomasă, deci ne trebuie un plan strategic”, a spus Calotă, în cadrul unui eveniment de profil, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană. Potrivit lui, în această perioadă, România îşi regândeşte strategia energetică. În aceste condiții, accentul trebuie să cadă pe întărirea reţelei de transport al energiei, pe interconectările cu alte ţări, dar şi pe stocarea de energie.
”România are posibilitatea de a oferi şi de a exporta stabilitate energetică”, a mai spus oficialul ANRE, citat de Agerpres. Potrivit acestuia, România se află încă la coada clasamentului european privind eficienţa energetică. ”Resursa cea mai profitabilă pentru următorii 10-20 de ani pentru România este eficienţa energetică. Din nefericire, deşi suntem a treia ţară ca independenţă energetică din Europa, la capitolul eficienţă energetică suntem printre codaşe”, a adăugat Calotă. De altfel, potrivit lui, din punctul de vedere al energiei termice, un sector de importanţă va fi cel al clădirilor publice, care au o nevoie foarte mare de reabilitare.
”Este necesar ca 3% dintre clădirile publice, pe an, să fie reabilitate termic. Mai mult, cogenerarea de înaltă eficienţă reprezintă, în România, o zonă cu mari pierderi, din cauza sistemului centralizat de încălzire urbană”, a explicat vicepreședintele ANRE.
