UPDATE. Anchetatorii au descoperit barosul folosit de infractori
Anchetatorii au descoperit barosul folosit de infractori pentru a sparge vitrinele Muzeului Drents, de unde au furat piese din tezaurul dacic, conform Antena 3 CNN.
În imaginile difuzate de sursa citată, se poate vedea un bărbat echipat cu salopetă, cizme și mănuși de cauciuc, care scoate din apa murdară un ciocan cu coadă lungă. Acesta se sprijină pe o tijă metalică și se deplasează prin apă până ajunge la mal, unde predă obiectul unui alt membru al echipei de investigații criminalistice.
Emil Hurezeanu a vorbit cu omologul său olandez despre furtul tezaurului dacic
Ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, a avut o convorbire cu omologul său olandez, Caspar Veldkamp, pe tema furtului comorilor de aur din tezaurul dacic. În cadrul discuțiilor, Hurezeanu a subliniat importanța recuperării artefactelor furate, subliniind valoarea lor culturală deosebită și impactul acestora asupra patrimoniului național al României.
Cei doi oficiali au căzut de acord să păstreze o colaborare strânsă atât la nivel diplomatic, cât și operațional, pentru rezolvarea rapidă a acestui caz. Ministrul Emil Hurezeanu a exprimat dorința ca autoritățile olandeze să colaboreze pe deplin pentru recuperarea comorilor și identificarea celor responsabili pentru furt.
Tezaurul dacic include artefacte deosebit de valoroase
Tezaurul dacic, care include artefacte deosebit de valoroase precum coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice, fusese împrumutat de Muzeul Național de Istorie a României pentru o expoziție organizată la Muzeul Drents din Olanda. Aceste artefacte au fost trimise în Olanda în cadrul unui contract de închiriere semnat între cele două instituții, contract care prevedea ca partea olandeză să asigure paza și securitatea exponatelor pe toată durata expoziției. Cu toate acestea, furtul tezaurului din muzeul olandez a ridicat întrebări privind măsurile de protecție luate.
Potrivit Ordonanței de Guvern nr. 27/2023, expozițiile externe organizate de instituțiile publice muzeale din România trebuie aprobate printr-o hotărâre de guvern atunci când sunt implicate mai multe autorități. În acest caz, însă, nu a existat o hotărâre de guvern care să reglementeze organizarea expoziției, iar evenimentul a fost realizat printr-un contract direct între Muzeul Național de Istorie și Muzeul Drents, fără o implicare formală a autorităților guvernamentale din România.
Această lipsă de reglementare a ridicat mai multe întrebări, având în vedere că expozițiile similare din alte capitale europene, precum Roma și Madrid, au fost organizate în baza unor acte normative care includeau aprobarea guvernamentală. Problema a fost agravată de faptul că nu a existat o transparență completă privind motivul pentru care nu s-a adoptat o hotărâre de guvern în acest caz, ceea ce complică și mai mult ancheta privind furtul.
Declarațiile Directorului Muzeului Național de Istorie
În urma furtului, directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a fost întrebat despre măsurile de securitate și despre posibilele sale responsabilități în acest caz. Târnoveanu a declarat că măsurile de protecție luate au fost conforme cu standardele muzeelor deschise publicului, dar a recunoscut că niciun muzeu nu este imun la atacuri. El a subliniat că resursele disponibile pentru securitatea expoziției au fost limitate și că, în ciuda măsurilor de protecție existente, furtul s-a produs.
„Niciun muzeu nu este imun la atac. Orice muzeu deschis publicului trece prin multe riscuri. Pentru aceasta am și luat măsurile pe care le-am putut lua, cu resursele pe care le-am avut. Și dacă cineva dorește să vadă ce măsuri de protecție suplimentară s-au luat, există posibilitatea să vă documentați. În acest moment, cu resursele pe care le avem, gradul de securitate ar fi corespunzător, ceea ce îmi permite să țin instituția deschisă publicului”, a afirmat directorul MNIR.
Întrebat despre demisia sa, directorul muzeului a afirmat că va demisiona „la momentul oportun”, explicând că, deși se simte un „țap ispășitor” pentru incident, nu consideră că se află într-o poziție de a pleca imediat.
„Evident sunt un țap ispășitor, în condițiile în care sunt acuzat că a avut loc o explozie, că s-a intrat într-o clădire de beton armat care avea toate elementele de securitate necesare”, a spus Oberlander-Târnoveanu, făcând referire la securitatea clădirii în care era expus tezaurul.
În plus, fosta ministră a Culturii, Raluca Turcan, a susținut că securitatea exponatelor era reglementată prin contractul dintre Muzeul Național de Istorie și Muzeul Drents, subliniind că MNIR a fost singura instituție românească implicată în organizarea expoziției. Turcan a declarat că nu consideră că instituțiile românești ar fi fost în mod direct responsabile pentru furt, dar a recunoscut că există un vid de reglementare în acest domeniu care trebuie abordat urgent.
Autoritățile române și olandeze continuă să coopereze
În prezent, autoritățile române și olandeze continuă să coopereze pentru a recupera tezaurul dacic și a identifica responsabilii. Ministrul Emil Hurezeanu a reiterat angajamentul României de a proteja patrimoniul național, iar discuțiile dintre cele două guverne vor continua în vederea întăririi măsurilor de securitate pentru expozițiile internaționale viitoare. Se așteaptă ca acest caz să ducă la o revizuire a procedurilor de organizare a expozițiilor și a protocoalelor de securitate în domeniul cultural.
