România își reafirmă angajamentul față de securitatea regională și sprijinul pentru Ucraina, dorind să participe la negocierile de pace care ar putea pune capăt conflictului. În cadrul Conferinței de Securitate de la München, ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a subliniat că țara noastră are argumente solide pentru a fi parte din aceste tratative, având în vedere contribuția semnificativă oferită Kievului. Printre acestea se numără sprijinul logistic, umanitar și militar, inclusiv donația unei baterii de apărare antirachetă Patriot.
De asemenea, Hurezeanu a avut întâlniri importante cu oficiali internaționali, discutând despre viitorul relațiilor diplomatice și securitatea globală.
Emil Hurezeau, întâlniri strategice în cadrul Conferinței de Securitate de la München
În cadrul evenimentului, Emil Hurezeanu a avut discuții importante cu generalul Keith Kellogg, emisar special al președintelui SUA pentru Rusia și Ucraina.
De asemenea, a purtat convorbiri cu mai mulți membri ai Congresului american, care au reafirmat soliditatea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite.
„Generalul Kellogg, care este un mandarin al relațiilor de securitate, cunoaște bine România de multă vreme. Una din fiicele lui a lucrat în prima fază a războiului din Ucraina la Brăila, pentru a-i ajuta pe refugiații ucrainieni (…) A repetat cuvintele pe care ni le-a adresat colegilor militari la o reuniune din iunie anul trecut, din Statele Unite, când a spus că America are în România un aliat loial, puternic și durabil”, a declarat Emil Hurezeanu.
România susține un proces de pace echitabil pentru Ucraina
Șeful diplomației române a subliniat importanța prezenței României la negocierile de pace, alături de celelalte state europene care au sprijinit Ucraina.
„Nu vrem ca Ucraina să piardă. Acest război nu trebuie pierdut de Ucraina și în niciun caz nu trebuie câștigat de Rusia“, a afirmat Hurezeanu.
În plus, ministrul a menționat că România este dispusă să contribuie și la procesul de reconstrucție post-conflict al Ucrainei.
„Vrem să participăm alături de aliații noștri din NATO și din Uniunea Europeană la tratativele de pace și vrem să fim parte și la reconstrucția Ucrainei, pentru că rolul nostru în acest război de ajutorare a Ucrainei a fost dintre cele mai importante (…)
Nu avem doar frontiera cea mai lungă cu Ucraina, ci am sprijinit transferul a peste un milion de refugiați, transferăm în fiecare sezon al recoltelor între 50 și 60 de milioane de tone de cereale ucrainiene prin porturile noastre, antrenăm piloți de F-16 ucrainieni.
Am cedat Ucrainei una din bateriile Patriot, una din cele cele patru, 25% din zestrea noastră cea mai modernă de apărare antirachetă. Suntem una din țările care respectă pactele, tratativele. Suntem una din țările europene aflate într-o comunitate de destin cu Statele Unite încă de la Revoluția Română”, a adăugat ministrul.
Întâlniri diplomatice bilaterale
În marja Conferinței de Securitate de la München, ministrul de Externe al României a avut discuții și cu omologii săi din alte state.
Emil Hurezeanu s-a întâlnit cu ministrul afacerilor externe al Regatului Țărilor de Jos, Caspar Veldkamp, în contextul în care România și Țările de Jos aniversează 145 de ani de relații diplomatice.
Unul dintre subiectele discutate a fost investigația privind furtul unor piese de tezaur dacic, dispărute luna trecută de la Muzeul Drents din Assen.
„Partea olandeză a reasigurat că sunt depuse toate eforturile pentru recuperarea pieselor, în strânsă colaborare cu partea română”, se precizează într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.
De asemenea, Emil Hurezeanu a discutat cu omologul său ucrainean, Andrii Sybiha, despre drepturile minorităților naționale și planurile de colaborare pentru 2025.
Șeful diplomației române a reafirmat sprijinul pentru independența, integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, evidențiind că pacea trebuie să fie justă și durabilă.
Pe lângă aceste întrevederi, ministrul român de Externe a discutat și cu oficiali din Azerbaidjan, Iordania, India, Filipine și Serbia.
Conversațiile au vizat teme de securitate, inclusiv situația tensionată din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina și relațiile bilaterale dintre România și statele respective.
