Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 4% în economia UE
În primul trimestru din 2024, emisiile de gaze cu efect de seră (GHG) generate de activitățile economice ale unităților rezidente din Uniunea Europeană au fost de 894 milioane tone echivalent CO2, în scădere cu 4% față de aceeași perioadă din 2023, când s-au situat la 931 milioane tone echivalent CO2. Aceste date au fost publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În aceeași perioadă, PIB-ul Uniunii Europene a rămas stabil, înregistrând doar o mică creștere de 0,3% comparativ cu primul trimestru din 2023.
Cele mai mari reduceri ale emisiilor în primele trei luni din 2024 au fost în sectoarele de furnizare a energiei electrice și gaze naturale (-12,6%) și în gospodării (-4,4%).
Eurostat estimează că în primul trimestru din 2024 emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut în 20 de state membre ale UE, au rămas stabile în Cipru și au crescut în Malta, Lituania, Letonia, Grecia, România și Slovenia. Cele mai semnificative reduceri ale emisiilor au fost în Bulgaria (-15,2%), Germania (-6,7%) și Belgia (-6%).
Dintre cele 20 de state membre în care emisiile au scăzut, opt au raportat și un declin al PIB-ului (Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Austria și Finlanda). Celelalte 12 țări (Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franța, Italia, Ungaria, Polonia, Portugalia, Slovacia, Suedia și Croația) au reușit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în timp ce au raportat o creștere a PIB-ului.
Danemarca introduce taxa pe carbon
În altă ordine de idei, Danemarca este prima țară din Europa care va introduce o taxă pe carbon pentru agricultură, după o negociere de cinci luni cu asociațiile agricole și de conservare a mediului, care s-au încheiat printr-un acord istoric.
Din 2030, fermierii vor trebui să plătească 120 de coroane daneze (16 EUR) pe tonă metrică de echivalent de dioxid de carbon emis, crescând din 2035 la 300 de coroane (40 EUR), potrivit PBS.
De asemenea, guvernul danez va oferi 5,3 miliarde de euro pentru reîmpădurirea a 250.000 de hectare de teren agricol până în 2045, va menține 140.000 de terenuri joase până în 2030 și va cumpăra anumite ferme pentru a reduce emisiile de azot.
”Este un „acord care va constitui baza pentru o reorganizare și restructurare istorică a producției de pământ și alimente a Danemarcei”, a scris ministrul Economiei, Stephanie Lose.
Copenhaga este un gigant al exporturilor de carne de porc și lactate. Se estimează că agricultura va reprezenta 46% din emisii până în 2030. Experții cred că taxa pe carbon va reduce din aceasta cu 1,8 milioane de tone în 2030, primul său an de funcționare, permițând Danemarcei să își atingă obiectivul de reducere cu 70% din emisiile totale până în acel an.
Negocierile au început în luna februarie între Consiliul Danez pentru Agricultură și Alimentație, Societatea Daneză pentru Conservarea Naturii, Federația Daneză pentru Alimentație (NNF), Asociația Daneză a Lucrătorilor din Metale și Confederația Industriei Daneze.
