Alegeri anticipate în Franța, o opțiune discutată, dar nedecisă
Potrivit informațiilor publicate de Bloomberg, Emmanuel Macron a purtat recent discuții cu apropiații săi în legătură cu o eventuală dizolvare a parlamentului și organizarea de alegeri anticipate începând din această toamnă. Surse din anturajul președintelui au precizat că discuțiile sunt deocamdată neoficiale și exploratorii, fără să existe o decizie formală.
Una dintre opțiunile luate în calcul ar fi ca dizolvarea să fie amânată până în 2026, astfel încât alegerile legislative să se desfășoare simultan cu scrutinul municipal programat. Potrivit unei surse anonime, această variantă a fost considerată o idee neinspirată, ceea ce reflectă existența unor tensiuni interne în jurul acestei decizii.
Chiar dacă biroul lui Macron a refuzat să comenteze direct scenariul dizolvării, persoane apropiate de președinte au susținut că intențiile sale nu s-au schimbat față de ce declara în decembrie, când spunea că nu își dorește alegeri anticipate înainte de finalul mandatului său, în 2027.
Emmanuel Macron le-a spus liderilor de partid în decembrie că va încerca să evite un scrutin rapid înainte de încheierea mandatului său în 2027.
Context politic fragil, dar popularitate în creștere a lui Emmanuel Macron
Numirea lui Francois Bayrou în funcția de prim-ministru, în decembrie 2024, a adus un moment de stabilitate relativă în Adunarea Națională, după luni întregi de blocaje cauzate de lipsa unei majorități clare. Cu toate acestea, o eventuală dizolvare ar putea destabiliza din nou echilibrul politic din Franța, spun analiștii.
Alegerile anticipate ar oferi o oportunitate periculoasă pentru Reuniunea Națională, partidul de extremă-dreapta condus de Marine Le Pen, care a devenit cea mai puternică forță parlamentară în prezent. Dacă acest partid va reuși să își consolideze poziția, ar putea chiar să preia guvernarea, într-un context european extrem de sensibil.
În mod normal, următoarele alegeri legislative ar trebui să aibă loc în 2029, dar dizolvarea ar deschide drumul către un scrutin anticipat cu implicații majore pentru politica internă și externă a Franței.
Macron, din nou în centrul scenei internaționale
În paralel, Emmanuel Macron și-a relansat profilul internațional, încercând să reunească aliații occidentali în fața politicilor agresive ale fostului președinte american Donald Trump. Liderul francez s-a poziționat ca o voce fermă în sprijinul Ucrainei și al consolidării suveranității europene.
Această reactivare diplomatică i-a adus câștiguri pe plan intern. Un sondaj Ifop realizat pentru Ouest-France arată că popularitatea președintelui a crescut la 31% în martie, în creștere cu șapte puncte față de luna precedentă, aproape de nivelurile anterioare alegerilor din iulie 2024.
Extrema dreaptă afectată de probleme judiciare
Partidul lui Marine Le Pen continuă să urce în sondaje, în ciuda condamnării acesteia pentru deturnare de fonduri în martie, care i-a adus o interdicție de cinci ani de a candida. Totuși, există șanse ca această decizie să fie anulată, după ce Curtea de Apel din Paris a acceptat să se pronunțe asupra contestației până la jumătatea anului 2026 – suficient de devreme pentru ca Le Pen să rămână în jocul prezidențial.
În paralel, Jordan Bardella, numărul doi în partid și lider al listei pentru europarlamentare, este considerat favorit în sondaje pentru alegerile prezidențiale din 2027, semnalând intenția clară a formațiunii de a rămâne în fruntea scenei politice chiar și fără Le Pen.
