Emmanuel Macron trebuie să se concentreze asupra Franței. Are mai multe provocări de înfrânt în acest mandat
Emmanuel Macron are de înfruntat mai multe provocări în cel de-al doilea mandat al său ca președinte al Franței, având în vedere că este pentru prima dată după anul 1980 când un președinte al acestei țări va guverna fără majoritate parlamentară.
Acest lucru se întâmplă deoarece alianța lui Emmanuel Macron a câștigat 245 de locuri în parlament, deși pragul necesar era de 289 de locuri, asta în timp ce alianța de stânga a lui Jean-Luc Mélenchon a obținut 131 de locuri.
În plus, mai există și alianța de extremă dreaptă a lui marine Le Pen care a obținut 89 de locuri.
Emmanuel Macron trebuie să facă mai multe reforme interne
Pe acest fond, președintele Franței va trebui să se străduiască pentru ca reformele sale să treacă de parlament, printre acestea numărându-se și revizuirea sistemului de pensii, dar și creșterea vârstei de pensionare de la 62 de ani la 65.
Jean-Luc Mélenchon a promis scăderea vârstei de pensionare la 60 de ani, în timp ce Marine Le Pen a promis că va menține pragul actual, dar îl va reduce pentru cei care au început să lucreze de dinainte să împlinească vârsta de 20 de ani.
”Macron nu este obișnuit, așa cum spunem noi în franceză, „să pună apă în vinulsău” – să facă compromisuri. Va fi nevoie de mult timp și energie pentru a construi un consens proiect de lege cu proiect de lege, iar asta îi va lega mâinile în ceea ce privește ceea ce va putea realiza”, este de părere Alice Billon-Galland, cercetător european de cercetare la Chatham House.
În acest timp, Philippe Marliere, profesor de politică franceză și europeană la University College London, este de părere că stânga îl va constrânge pe Emmanuel Macron să facă investiții în zona verde și a inegalității sociale, în timp ce dreapta va face presiuni privind reformele conservatoare în domeniul social.
”Va fi o mulțime foarte zgomotoasă în parlament, în special în stânga, cu o mulțime de nume cunoscute, oameni din showbiz, sindicaliști de artă, militanți anti-rasism, și așa mai departe”, spune Philippe Marliere.
Există riscul apariției problemelor pentru Uniunea Europeană
Pe de altă parte, analiza efectuată de TIMES arată că pot apărea probleme pentru Uniunea Europeană, dacă președintele Franței este blocat în problemele interne.
”Macron este un eurofil înfocat și a menținut legături strânse cu liderii europeni din întregul spectru politic de la preluarea mandatului în 2017. El va căuta, fără îndoială, să își consolideze statutul în cadrul blocului. Dar atât Mélenchelon, cât și Le Pen și-au exprimat anterior opinii eurosceptice și există unele probleme internaționale care vor avea nevoie de sprijinul parlamentului”, spune Philippe Marliere.
Alice Billon-Galland mai spune că președinții din Franța beneficiază de o mai mare libertate în domeniul apărării și diplomației, motiv pentru care Emmanuel Macron nu va trebui să solicite aprobarea parlamentului pentru fiecare act legislativ.
”Dacă politica internă devine foarte dezordonată și complicată, Macron și-ar putea muta atenția către politica externă, deoarece aici are o mână mai liberă. În proiectul său el își dorește o Europă puternică și o Franță puternică, care joacă un rol important. Nu cred că îl vom vedea renunțând la asta”, spune Alice Billon-Galland.
Președintele Franței ar putea fi forțat să se recunoască învins
Analiza efectuată de sursa anterior citată scoate la iveală și faptul că Emmanuel Macron ar putea fi forțat să se recunoască învins în ceea ce privește viziunea sa pentru un centru politic revitalizat în Franța.
”Viitorul Partidului Renașterii al lui Macron, cunoscut anterior sub numele de En Marche!, este, de asemenea, incert într-o eră post-Macron.
Iar creșterea bruscă a sprijinului pentru partidul lui Le Pen îi va oferi acesteia influența politică necesară pentru a face lobby pentru măsuri dure, inclusiv interzicerea totală a vălului pe cap, purtat de o minoritate de femei musulmane din Franța. Această problemă animă baza sa tradițională”, arată sursa anterior citată.
Philippe Marliere mai spune că ”deși Macron a susținut centrismul, el ar trebui să fie considerat responsabil și pentru trecerea alegătorilor spre dreapta. În timpul mandatului său anterior de cinci ani, Macron a susținut măsuri dure de control al imigrației și a urmărit o legislație pe care grupurile de apărare a drepturilor au criticat-o ca fiind discriminatorie. Dacă maimuțărești extrema dreaptă în problemele sale tradiționale – lege și ordine, imigrație – legitimezi extrema dreaptă”
