Președintele francez Emmanuel Macron a ales să utilizeze o putere constituțională specială, cunoscută sub numele de procedura 49.3, pentru a pune în aplicare un proiect de lege nepopular care ar crește vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Această decizie a fost luată cu doar câteva momente înainte ca Adunarea Națională, camera inferioară a parlamentului, să voteze proiectul de lege. Guvernul nu avea nicio asigurare că proiectul de lege va obține o majoritate, după ce fusese deja adoptat în Senat, dominat de centru-dreapta.
Ca urmare a acestei mișcări, se așteaptă să fie declanșată o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Elizabeth Borne.
Controversatul proiect de lege, care a fost subiectul unor proteste și greve de amploare în întreaga țară începând din ianuarie, este legea emblematică a celui de-al doilea mandat al lui Macron. Parlamentarii de stânga din Adunarea Națională au perturbat votul de joi, cântând imnul național al Franței, în timp ce gărzile puternic înarmate și poliția antirevoltă au înconjurat clădirea parlamentului, scrie France Presse.
Se dorește creșterea de pensionare pentru stabilitatea financiară a sistemului de pensii
În cursul zilei, Senatul a adoptat proiectul de lege, o măsură care a fost anticipată datorită majorității conservatoare din camera superioară a parlamentului, favorabilă creșterii vârstei de pensionare. Macron urmărește să crească vârsta de pensionare cu doi ani pentru a asigura stabilitatea financiară a sistemului de pensii.
„Nu ne putem asuma riscul de a vedea compromisul construit de cele două camere aruncat la gunoi. Nu ne putem juca cu viitorul pensiilor noastre, această reformă este necesară”, a declarat Elisabeth Borne de la tribuna Adunării Naţionale, în ciuda strigătelor neîncetate ale unor parlamentari. „Pentru că sunt ataşată de modelul nostru social şi pentru că eu cred în democraţia parlamentară, sunt gata să-mi angajez răspunderea”, a anunţat ea, iar şedinţa a fost suspendată.
Cum justifică Palatul Elysee decizia luată de Emmanuel Macron?
Președintele francez și-a justificat decizia de a recurge la procedura 49.3 invocând „riscurile financiare prea mari” ale unei eventuale respingeri a proiectului de lege. Guvernul și-a pierdut majoritatea parlamentară anul trecut, ceea ce îl face dependent de aleșii conservatori pentru a trece legea. Parlamentarii de stânga și de extremă-dreapta se opun puternic reformei pensiilor, iar conservatorii sunt divizați, ceea ce face ca rezultatul votului din Adunarea Națională să fie imprevizibil.
„Interesul meu politic şi voinţa mea politică a fost să merg la vot. Dintre voi toţi, nu eu sunt cel care îşi riscă locul sau scaunul”, a declarat el în cadrul unui Consiliu de miniştri extraordinar, potrivit unui participant citat de Le Figaro. „Dar consider că, în situaţia actuală, riscurile financiare şi economice sunt prea mari”, a adăugat el.
Partidele de opoziție au la dispoziție 24 de ore pentru a depune o moțiune de cenzură, care va fi probabil dezbătută și votată săptămâna viitoare. Dificultățile economice au dus la tulburări sociale pe scară largă în Europa de Vest, după cum o demonstrează grevele și protestele recente din Franța, Marea Britanie și Spania.
