"Una dintre cele mai mari provocări ale Enel în România este reprezentată de datoriile CFR, care au ajuns la 187 milioane de euro şi continuă să crească", a afirmat Luca D‘Agnese, care a preluat în primăvara acestui an funcția de country manager și președinte al Enel România.
Potrivit acestuia, anual, datoriile CFR către cele trei filiale de distribuție a energiei deținute de Enel – Dobrogea, Banat și Muntenia – cresc în medie cu 30 milioane de euro. Acest lucru se întâmplă chiar și în situația în care CFR a semnat, în urmă cu trei ani, un acord cu distribuitorii de energie pentru plata datoriilor. Angajamentele luate de compania de stat au fost respectate doar câteva luni, după care a sistat plățile, acumulând noi datorii. "CFR ne cauzează pierderi, iar acest fapt ne-ar putea împiedica să ne dezvoltăm în România", a precizat D‘Agnese. El spune că Enel ia în calcul toate variantele posibile pentru recuperarea acestei creanțe, dar nu poate deconecta de la rețea compania de stat, pentru că, potrivit legii, aceasta prestează un serviciu de interes public.
Mai puține întreruperi și durate scurte
Investițiile realizate în modernizarea rețelei de distribuție a energiei electrice în anii 2009 și 2010 s-au cifrat la 260 milioane de euro, cu 140 milioane de euro mai mari decât cele asumate la privatizare. Investițiile au fost efectuate în modernizarea a peste 1.000 de km de rețea de joasă și medie tensiune, înlocuirea sau reconstrucția a circa 600 de posturi de transformare și construcția a peste 320 de km de noi branșamente. Rezultatele acestui program de investiții constau în scăderea duratei medii de întrerupere a alimentării cu electricitate la 186 minute (trei ore și șase minute) în primele șase luni ale acestui an față de 302 minute (cinci ore și două minute) în aceeași perioadă din 2010, conform datelor prezentate de Enel pentru întregul portofoliu local de clienți.
Chiar și în București și în județele Ilfov și Giurgiu, unde rețeaua de distribuție este învechită, durata medie de întrerupere a alimentării cu energie electrică a scăzut de la 308 minute la 221 minute, iar numărul mediu de întreruperi s-a redus la 2,36 în perioada menționată.
Planuri mari în producția de energie
Reprezentanții grupului italian susțin că investițiile Enel în România nu vizează doar sectorul de distribuție a energiei electrice în România. Ei afirmă că programul de 800 de milioane de euro în modernizarea rețelei va fi dus până la capăt, existând posibilitatea să fie suplimentată și suma. Dar grupul vizează și producția. Un pas important a fost făcut în proiectul de construcție a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, Enel și Mittal fiind singurii investitori care au rămas în proiect, după ce mari companii – CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF SUEZ – au ieșit din proiect. Luca D’Agnese spune că Enel are dreptul să-și mărească participația în compania de proiect de la 9% până la 17%, însă "acționarul majoritar este Nuclearelectrica și așteptăm să acționeze".
Autoritățile române au anunțat că statul o să-și reducă participația în proiect și o să-și limiteze deținerea la 40%, prin atragerea de noi investitori, iar printre cei interesați ar fi companii din Japonia, China sau SUA. Pe lângă proiectul de la Cernavodă, Enel ar putea participa și la proiectul hidrocentralei Tarnița. "Proiectul nu a fost încă prezentat oficial investitorilor, dar ne vom uita la el, îl vom evalua în momentul în care se va face o prezentare oficială". Proiectul hidrocentralei Tarnița este estimat la circa un miliard de euro. Un pas important a fost făcut de Enel și în energia eoliană, prin Enel Green Power, care a pus deja în funcțiune mai multe parcuri eoliene. Enel este prezent pe piaţa energetică românească din 2005 şi are activităţi de producţie, distribuţie şi furnizare a electricităţii. Grupul are în România 2,6 milioane de clienţi şi 4.700 de angajaţi.
CV
Luca D’Agnese a preluat, la începutul lunii martie 2011, funcția de country manager și președinte al Enel România. El l-a înlocuit pe Claudio Zito, al cărui mandat s-a încheiat. Luca D’Agnese are o experiență veche în sistemul de energie, în perioada 2003 -2007 fiind director general executiv al GRTN (operatorul de rețea de înaltă tensiune din Italia) și ulterior director de operațiuni al companiei Terna (specializată în exploatarea, întreținerea rețelelor și implementarea investițiilor), după fuzionarea acesteia cu compania GRTN.
