Grupul italian pariază pe sectoarele nuclear, termic şi cel al resurselor regenerabile. Regândirea politicilor energetice europene şi impactul evoluţiilor preţurilor petrolului şi gazelor au determinat o schimbare de strategie la nivelul marilor companii energetice, interesate acum de achiziţii pe pieţele externe. Ce înseamnă acest lucru pentru România?

„Va realiza politica energetică europeană o adevărată piaţă de electricitate liberalizată şi reciprocă în următorul deceniu?“. Este întrebarea pe care a lansat-o Fulvio Conti, preşedintele grupului italian Enel, unul dintre cei mai mari operatori energetici europeni, în cadrul Congresului Mondial al Energiei, desfăşurat, recent, la Roma. „La zece ani de la începerea procesului de liberalizare a pieţei de energie din Europa, tabloul arată destul de jalnic“, a declarat Conti. Diferenţele dintre reglementările existente pe plan naţional, asimetriile privind gradul de deschidere a pieţei, prezenţa unor „campioni“ naţionali (ce practică un control total al reţelei de transport) sunt factori care împiedică crearea unei pieţe europene integrate a energiei. La ora actuală, sunt în formare pieţe de energie macro-regionale în Europa Centrală, Europa de Sud-Est şi Peninsula Iberică. Pentru ca aceste regiuni să devină o piaţă integrată de energie, este nevoie de crearea unui cadru de participare (playing field), structurat pe nivele diferite, care să armonizeze diferitele reglementări naţionale din sectoarele de electricitate şi gaze şi care să aducă regulile la nivelul celor mai bune practici europene.

Competiţia internaţională tot mai strânsă pentru sursele de energie primare, pe fondul creşterii cererii de energie, a dat startul marilor companii energetice în cursa pentru câştigarea unei poziţii cât mai puternice pe piaţă, care să le asigure forţa de negociere. „Extinderea marilor operatori prin achiziţii în afara graniţelor conduce la dezvoltarea pieţelor macro-regionale şi, în perspectivă, la atingerea obiectivului unei pieţe liberalizate unice“, a apreciat Fulvio Conti.

Este şi cazul Enel, care a avut, în ultimii ani, o politică de expansiune în forţă. „Enel a devenit o companie pan-europeană, creând, astfel, condiţiile pentru o piaţă unificată“, a subliniat şeful Enel. Alături de investiţiile în tehnologii care asigură o eficienţă energetică ridicată şi emisii cât mai reduse de CO2, obiectivul major al companiei este acela de a ajunge la o integrare verticală cu ţările producătoare de gaze şi cu furnizorii de cărbune, în scopul creşterii siguranţei în alimentare. Expansiunea internaţională a grupului italian a fost completată, în acest an, prin preluarea grupului spaniol Endesa şi extinderea operaţiunilor pe piaţa din Rusia.

Ofensiva pe piaţa românească de electricitate

Strategia de expansiune adoptată pe plan internaţional de grupul italian este transpusă inclusiv pe piaţa de energie din România, unde intenţionează să devină un operator integrat. „Ceea ce ne interesează este să ne integrăm vertical şi să ne asigurăm o poziţie în sectorul producţiei de energie care să ne susţină businessul nostru privind distribuţia şi furnizarea de energie“, a declarat Matteo Codazzi, director general executiv al Enel România. El a precizat că nu este stabilit un plafon al investiţiilor ce vor fi alocate în sectorul generării şi nici un nivel al capacităţii de producţie pe care să o deţină în România. Enel este cel mai mare investitor din sectorul local al energiei, cu o valoare totală a achiziţiilor realizate la cele trei distribuţii de energie Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud de aproape un miliard de euro. În 2004, grupul italian a preluat, printr-o tranzacţie ce a inclus cumpărarea de acţiuni şi majorarea de capital, pachetele de 51% din acţiunile companiilor de distribuţie Electrica Banat şi Electrica Dobrogea. Anul acesta, Enel şi-a consolidat poziţia pe piaţa de distribuţie şi furnizare prin semnarea contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud, achiziţionând 67,5% din acţiunile celei mai mari filiale a companiei Electrica. Prin această tranzacţie Enel ajunge să deservească 2,5 milioane de clienţi în România, iar cota sa de piaţă depăşeşte 25%.

Proiectele grupului italian privind implicarea în sectorul de generare românesc vizează atât capacităţile de producţie nucleare şi cele termo, cât şi cele ce folosesc resursele regenerabile. Astfel, Enel se numără printre cele şase companii selectate pentru realizarea Unităţilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. De asemenea, grupul italian se află în competiţia pentru participarea – în asociere cu Termoelectrica – la construirea unui grup nou de producere a energiei la termocentrala Brăila.

Un proiect important este cel privind construirea unei centrale greenfield pe cărbune în zona liberă Galaţi. Unitatea ar urma să aibă o putere instalată de 700-900 MW şi va deveni operaţională în anul 2012, a explicat Codazzi. „Procesul este la început. Suntem în faza de evaluare a modului de amplasare şi structurare a grupurilor şi urmează să realizăm studiul de fezabilitate“, a precizat oficialul Enel. În acest proiect, compania va avea ca parteneri societăţile Romelectro şi Global International 2000, care vor asigura, prima, expertiza tehnică, iar cea de-a doua, combustibilul, respectiv cărbunele importat din Rusia. Codazzi a explicat că există loc pe piaţă atât pentru proiectul de la Galaţi, cât şi pentru cel de la Brăila, realizarea unuia dintre acestea neexcluzându-l pe cel de-al doilea.

Proiectele în sectorul energiei regenerabile reprezintă o altă componentă a planului de dezvoltare a grupului. Luna trecută, prin subsidiara sa Enel Investment Holding, a fost finalizată achiziţia integrală a Blue Line SRL, companie ce deţine drepturile de a dezvolta proiecte de energie eoliană în zona Dobrogei. Este vorba de proiecte cu o capacitate potenţială de circa 200 MW, care ar urma să devină operaţionale în 2010.

Privatizarea generarii, o prioritate

Piaţa de energie din România continuă să fie fragmentată din punctul de vedere al structurii de proprietate şi, implicit, al potenţialului de investiţii. În timp ce în sectorul distribuţiei şi furnizării, mai mult de jumătate din capitalul social a fost privatizat, în zona de generare, statul a rămas proprietarul majoritar al societăţilor producătoare de energie. Aceasta este, în opinia investitorilor, una dintre marile probleme ale pieţei de energie din România. „Prioritatea numărul unu ar trebui să fie creşterea competiţiei în domeniul generării prin privatizare, pentru că aceasta va duce în viitor la scăderea preţului“, apreciază Matteo Codazzi, director general executiv al Enel România.

O reorganizare de tipul celei pe care o doreşte Guvernul, respectiv înfiinţarea unei companii energetice naţionale, poate fi o soluţie acceptabilă numai dacă sunt create condiţii egale pentru toţi participanţii la piaţă, consideră reprezentantul Enel. „Realizarea unei companii naţionale este o opţiune corectă şi pentru România, dacă este realizată într-un cadru corect“, afirmă Codazzi.