Dosar: Lupta pentru clientii mari a mutat razboiul furnizorilor de energie electrica in ziare

Scandalul firmelor de apartament care controleaza piata de energie electrica, declansat din biroul presedintelui Traian Basescu, incepe sa-si faca simtit efectul in randul consumatorilor eligibili. Multi furnizori vor muri in 2006 si mai multi in 2007.




E semnalul ca piata incepe sa se maturizeze. Granita dintre comision si viziune strategica ar putea sa fie depasita de cel mult cinci jucatori de pe piata. Restul vor muri parasiti de clientii traditionali, care ori s-au privatizat, ori schimba regulile jocului. “Firmele de apartament trebuie sa aiba foarte multi bani in spate ca sa supravietuiasca. Vorbim de o piata extrem de lichida. Cei mai puternici vor fi cei care vor achita energia electrica in avans”, spune Nicolae Opris, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE). El crede ca scandalurile izbucnite anul trecut au fost provocate de competitia extrem de puternica de pe piata. “A fost anul in care luptele s-au mutat in ziare”, spune el. Acum, pe piata de furnizare a energiei electrice, opereaza efectiv in jur 30 de companii, dar peste 100 au obtinut licenta. In Romania, se vand anual peste 50 TWh. In bani, e greu sa stabilesti o valoare pentru ca e vorba de mai multe niveluri, energia hidro fiind cea mai ieftina. In aceasta iarna, in Romania au fost produsi 10.000 MWh de energie electrica. Un nivel asemanator celui din 1989.


In perioada 2004-2005, termocentralele Turceni, Rovinari, Craiova – au avut preturi reglementate intre 30 si 40 de dolari MWh. Accesul la piata concurentiala de energie electrica al Hidroelectrica a fost de 40% in anul 2004 si, respectiv, in medie, 69% pentru anul 2005 (in stricta corelare cu gradul de deschidere al pietei de energie electrica din Romania, care a evoluat de la 40% in ianuarie 2004, la 55% in ianuarie 2005 si a atins 83,5% incepand cu iulie 2005). Hidroelectrica a semnat in martie 2003 un contract cu firma EFT din Serbia pentru o cantitate de maxim1 TWh an, la un tarif de peste 25 Euro MWh. In aprilie 2004 in baza a doua hotarari de guvern care stabileau finantarea din export de energie electrica a lucrarilor de retehnologizare de pe Oltul Inferior,s-a semnat un inca un contract cu EFT Elvetia pentru o cantitate de 2 TWh an pe o perioada de sapte ani. Tot in 2003 firma EGL Elvetia a semnat un contract pentru energie de varf care a intrat in vigoare in aprilie 2005 la pretul de peste 29 euro mwh. Contractele au fost renegociate anul trecut, iar ambele firme platesc acum mai mult cu cel putin un dolar pe MWh.


Energie pe care s-au batut foarte multi furnizori. “Sunt absolut sigur ca, in final, Hidroelectrica se va convinge singura ca e mai bine sa tranzactioneze energia pe bursa, si nu prin contracte bilaterale”, sustine Opris.
Romania a optat pentru modelul utilizat si in Europa, de piata descentralizata de energie electrica, in care producatorii si furnizorii sunt liberi sa incheie tranzactii de vanzare a energiei electrice. Relatiile intre participantii la piata se bazeaza, in principal, pe contracte, ce pot fi bilateral negociate sau reglementate.

Pe langa contracte, participantii la piata angro de energie electrica au in continuare posibilitatea sa participe la o piata fizica de energie electrica. Piata de energie electrica este concurentiala la nivelul producatorilor si furnizorilor de energie electrica, iar activitatile de transport si distributie, considerate monopol natural, sunt in totalitate reglementate, respectandu-se principiul ca operatorii de retea asigura serviciul public obligatoriu de conectare, transport si distributie.


Petre Stroe, director general al EGL Gas Romania, sustine ca gestionarea de catre Ministerul Economiei a scandalurilor legate de tranzactionarea energiei a fost ezitanta, “fara a se lua masuri transante de eliminare a monopolurilor mostenite sau nou-aparute”. Mai precis, piata centralizata a contractelor bilaterale implementata de OPCOM in decembrie 2005 “nu rezolva problema accesului nediscriminatoriu la energia ieftina”.

Efectele negative ale liberalizarii

• Gradul inalt de deschidere al pietei este numai declarativ, in realitate acesta fiind mult mai mic


• Prealocarea capacitatilor de conexiune pentru contractele de export din surse hidro


• Piata gestionata de OPCOM nu este suficient de lichida


• Lipsa predictiei in ceea ce priveste cresterea tarifelor reglementate de transport si distributie de
catre ANRE

• Riscuri de reglementare care nu permit furnizorilor sa ofere clientilor preturi fixe pe perioade mai lungi de timp.


• Tarife de distributie si transport excesiv de mari in raport cu pretul energiei electrice


• Costurile exagerate pentru echilibrare si certificate verzi duc la cresterea cheltuielilor la furnizor si, indirect, a pretului final la consumator


• Chiar daca nu exista un numar suficient de certificate verzi pe piata, furnizorii de energie electrica sunt penalizati financiar pentru neachizitionarea unui numar suficient. In plus, modul de tranzactionare nu este transparent, necunoscandu-se modul de atribuire a certificatelor.