Asigurarea securităţii energetice a ajuns un subiect la ordinea zilei în ţările UE, care se simt tot mai vulnerabile în acest domeniu. Expresia „energie nucleară“ este tot mai des pronunţată în discursurile de la Bruxelles. Dar dacă la nivel oficial decizia este deja luată, în råndul cetăţenilor europeni există încă mari temeri legate de electricitatea produsă în centralele nucleare.

Justificările oficiale sunt cåt se poate de realiste. În timp ce preţurile petrolului şi gazelor naturale se menţin la cote ridicate, consumul Uniunii creşte cu aproape 2% pe an. Dar să adăugăm la acest context instabilitatea din ţările furnizoare de combustibili clasici, rivalităţile geopolitice şi recrudescenţa naţionalismului. Să mai trecem pe listă conştientizarea tot mai acută a faptului că resursele existente nu vor dura o veşnicie, plus deciziile de înăsprire a măsurilor de protecţie a mediului. Iată de ce producerea de energie nucleară se arată ca fiind soluţia cea mai convenabilă. În timp ce state precum Franţa şi Lituania au ajuns să producă 78,5%, respectiv 70% din energia electrică în centrale nucleare, există şi ţări ca Austria, Grecia sau Irlanda care nu au centrale nucleare în funcţiune.

În Romånia, energia nucleară a atins anul trecut o pondere de 9% din totalul energiei electrice, însă aportul ei se va dubla în acest an. „Unitatea 2 de la CNE Cernavodă, prevăzută să intre în exploatare comercială în toamna anului 2007, va contribui la creşterea ponderii energiei de provenienţă nucleară în totalul producţiei de energie electrică pånă la circa 18%“, declară pentru Capital Valică Gorea, preşedintele Agenţiei Nucleare.
Autorităţile romåne şi-au propus să crească ponderea energiei nucleare pånă la aproape 35% la orizontul anului 2013, cånd se estimează că vor fi puse în funcţiune şi Unităţile 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă.
Această formă de energie este preferată de autorităţi pentru că, pe långă faptul că reduce dependenţa de importuri, are un cost de producţie mai mic faţă de energia obţinută din hidrocarburi şi elimină o cantitate neglijabilă de dioxid de carbon. „Energia nucleară este cea mai importantă componentă a securităţii energetice, deoarece este sigură şi stabilă (stabilă, deoarece o centrală nucleară este oprită circa 30 de zile la interval de doi ani pentru revizie, în rest funcţionånd non-stop; sigură, întrucåt costurile de producţie variază cu circa 8% cånd preţul combustibilului se dublează)“, explică şeful Agenţiei Nucleare.

Totuşi, ritmul în care se va dezvolta acest domeniu în Europa rămåne incert, întrucåt opinia publică are rezerve în ceea ce priveste această formă de energie. Un studiu publicat recent de Comisia Europeană relevă că numai 14% din europeni cred că ar trebui mărită ponderea energiei nucleare în producţia de energie. În acelaşi timp, 39% din respondenţi au declarat că această contribuţie ar trebui redusă, şi 34% că ar trebui menţinută la nivelul actual.

Atitudinea negativă faţă de energia nucleară variază însă foarte mult în funcţie de ţară. Astfel, în timp ce 75% din greci consideră că ponderea energiei nucleare ar trebui redusă, numai 7% din bulgari sunt de aceeaşi părere. În ceea ce îi priveşte pe romåni, 23% consideră că proporţia energiei nucleare ar trebui majorată, în timp ce 12% cred că ar trebui redusă. Ponderea celor care se pronunţă în favoarea creşterii cantităţii de energie generată în centrale nucleare arată că în Romånia sunt cei mai mulţi susţinători ai acestui sector, media europeană fiind de 14%.

Atitudinea reticentă a europenilor faţă de energia nucleară este urmarea a faptului că cea mai mare parte a lor cred că riscurile producerii energiei nucleare sunt mai mari decåt beneficiile. Numai 33% din respondenţi au declarat, în chestionarul Comisiei Europene, că beneficiile energiei nucleare sunt mai mari decåt riscurile. În Romånia, opinia publică este mai favorabilă acestei forme de energie decåt media europeană. 30% din romåni au declarat că riscurile energiei nucleare depăşesc beneficiile, iar 28% spun că avantajele sunt mai mari.
În ceea ce priveşte securitatea, cea mai mare parte a europenilor cred că terorismul, folosirea improprie a materialelor radioactive şi depozitarea deşeurilor nucleare sunt cele mai mari pericole. Specialiştii avertizează însă că riscurile sunt mai mici decåt cele percepute de opinia publică. „Riscurile legate de energia nucleară sunt întotdeuna cele calculate de proiectanţi, iar probabilitatea apariţiei unor evenimente nedorite este, la nivelul tehnologic de astăzi, mult mai mică decåt în cazul zborului cu avionul sau al consumului de alimente de sinteză“, comentează şi Valică Gorea.

Deşi în din studiul Comisiei Europene reiese faptul că respondenţii au o atitudine negativă faţă de energia nucleară, peste 75% din aceştia recunosc că nu sunt bine informaţi în ceea ce priveşte securitatea centralelor nucleare. 

69% din europeni consideră că energia nucleară ajută la reducerea dependenţei de importurile energetice

Cât costă electricitatea

Energie hidro – preţurile variază între 40 şi 200 RON/MWh, în funcţie de tipul de centrală, de regimul de funcţionare (zi-noapte) etc. Producţia hidrocentralelor este influenţată de schimbările meteorologice. În perioadele de secetă acestea nu funcţionează la capacitate maximă.

Energie termo – variază în funcţie de preţul combustibilului (cărbune, gaz, păcură) între 150 şi 300 RON/ MWh, de regimul de funcţionare, tipul de centrală etc. O parte din termocentralele din Romånia au fost puse în funcţiune cu mulţi ani în urmă. Acestea au costuri de operare mai mari şi necesită investiţii în controlul poluării.

Energie nucleară – între 100 şi 120 RON/MWh, în funcţie de costurile legate de respectarea condiţiilor privind protecţia mediului conform legislaţiei europene, inclusiv de costurile legate de transformările necesare după încetarea funcţionării centralei.