Este necesară majorarea ponderii de energie regenerabilă la 41%, împreună cu introducerea de obiective, politici și măsuri concrete pentru reducerea sărăciei energetice și revizuirea proiectelor bazate pe combustibili fosili, în cadrul consultărilor publice pentru revizuirea Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC).

Consultările desfășurate de Ministerul Energiei s-au încheiat pe 15 martie. Documentul final care stabilește planuri și măsuri concrete în domeniul energetic trebuie trimis către Comisia Europeană până în luna iunie.

Inconsecvențele semnalate de organizațiile de mediu

Organizațiile de mediu 2Celsius, Bankwatch, Declic, Greenpeace și WWF-România au evidențiat, într-un comunicat transmis luni, o serie de inconsecvențe. Este vorba de nealinierea la recenta țintă de energie regenerabilă agreată la nivel european de cel puțin 42,5%. În plus e vorba și la alte planuri existente la nivel național. Este vorba destrategia pentru hidrogen, planurile de tranziție justă sau politica pentru mobilitate urbană.

În contextul energiei regenerabile, organizațiile au făcut o serie de solicitări Guvernului. Acestea au cerut să se alinieze mai bine cu recomandările Comisiei Europene, în loc să se limiteze la propunerea actuală de 36%, care este sub nivelul recomandat.

Cum se poate realiza ținta propusă pentru energie regenerabilă

În documentul citat se arată că aceasta poate fi realizată prin sprijinirea comunităților de energie. Se mai poate realiza prin creșterea investițiilor în rețelele de transport și stocare. Un alt lucru este adoptarea unor măsuri concrete pentru promovarea încălzirii din surse regenerabile, care sunt adesea ignorate de către Ministerul Energiei.

„Organizațiile au recomandat, de asemenea, reducerea utilizării combustibililor fosili în producția de electricitate și ajustarea dimensiunii sistemului energetic conform nevoilor reale de consum. În prezent, există planuri pentru instalarea a peste 4 GW de capacități în centrale cu gaz fosil, în paralel cu extinderea rețelelor de gaze și construcția unui terminal GNL.

Aceste proiecte vor genera o creștere a consumului de gaze, în timp ce strategia europeană REPowerEU propune reducerea drastică a dependenței de gaze prin promovarea energiei regenerabile și a eficienței energetice.

În plus, planificarea mixului energetic nu a luat în considerare reducerea utilizării biomaselor pentru producția de energie electrică și termică, ceea ce implică menținerea presiunii asupra pădurilor și pierderea oportunității de a ne apropia de obiectivele asumate pentru reducerea emisiilor de carbon”, se menționează în documentul citat.

Măsura prin care s-ar reduce facturile gospodăriilor

O altă necesitate identificată este introducerea de ținte și politici specifice pentru combaterea fenomenului de sărăcie energetică. Este vorba de inclusiv sprijinirea renovării locuințelor și instalarea de surse regenerabile la locul de consum.

Acestea ar reduce facturile gospodăriilor și ar contribui la atingerea obiectivelor asumate de România în acest domeniu. Cu toate acestea, astfel de măsuri nu sunt încă prevăzute, deși consumatorul vulnerabil este recunoscut prin lege încă din 2021, subliniază sursa.

De asemenea, comunicatul atrage atenția că actualul PNIESC continuă să propună instalarea și punerea în funcțiune, până în 2030, a opt proiecte hidroenergetice vechi și foarte controversate. Acesteaar aduce o contribuție cumulată nesemnificativă în mixul energetic, de doar 304 MW. Astfel, organizațiile de mediu consideră că daunele provocate naturii în urma finalizării unor astfel de proiecte vor fi disproporționate raportat la beneficiile modeste aduse în sectorul energetic și solicită eliminarea lor din versiunea finală a PNIESC.

În ceea ce privește domeniul transportului, organizațiile cer mai multă ambiție. El aduc în vedere faptul că se preconizează o creștere a nivelului emisiilor cu 41% până în 2030. Multe dintre măsurile propuse nu includ obiective clare pentru 2030 și nici nu estimează emisiile evitate. Prin urmare, organizațiile propun măsuri care să descurajeze utilizarea mașinilor vechi, second-hand, să promoveze înnoirea parcului auto, să încurajeze transportul public prin investiții și să stabilească obiective clare pentru tranziția la vehicule cu emisii zero sau reduse.