Scăderea resurselor de energie convenţională şi reorientarea către energii regenerabile deschid o nouă poartă către România pentru fondurile de investiţii. Atât legislaţia actuală, cât şi cea aflată în proiect le pune însă o talpă.

«Probabil că investiţiile în energie regenerabilă sunt singurele care se mai fac în această perioadă în regiune», spune Markus Piuk, Equity Partner la casa de avocatură Schoenherr şi Asociaţii, care tocmai este pe cale să finalizeze intermedierea unei tranzacţii în acest domeniu. Nu în România însă, ci în Bulgaria. „Mulţi dintre investitorii din imobiliare, chiar dintre cei pe care îi aveam noi ca parteneri, investesc acum în green energy“.

România este atractivă pentru poten­ţialul ei eolian, nu însă şi din punct de vedere legislativ. „Din păcate, sistemul legislativ actual, deşi îm­bunătăţit, nu este încă în vigoare şi necesită câteva clarificări suplimentare şi esenţiale pentru a fi funcţional în cazul finanţării bancare a unei investiţii în energie eoliană“, afirmă Radu Popoiu, reprezentantul în România al fondului de investiţii Continental Wind Partners (CWP). Fondul a dezvoltat ceea ce va deveni, în 2010, cel mai mare parc eolian din Europa, în zona Fântânele – Cogealac din Dobrogea, iar anul trecut a făcut un exit către producătorul şi distribuitorul de energie CEZ, într-o tranzacţie de 1,1 miliarde de euro. „Un sistem de stimulare a acestor investiţii prin «feeding tariff» (tarife preferenţiale – n.r.) şi nu pe bază de certificate verzi ar fi mult mai recomandat şi mai clar“, adaugă Popoiu.

Claudiu Munteanu-Jipescu, Managing Counsel la firma de avocatură Salans, spune că o altă problemă o reprezintă experienţa redusă de implementare practică a mecanismelor de acordare a certificatelor verzi de către autorităţi. „În plus, legislaţia românească nu încurajează contracte de cumpărare energetică pe termen lung, iar investitorii nu reuşesc, din acest motiv, să încheie contracte de tipul acesta cu producătorii şi distribuitorii. Acest lucru afectează bancabilitatea proiectelor de investiţii“, subliniază avocatul.

Resurse în scădere

Această din urmă problemă a şi fost speculată de fondurile de investiţii, care umplu golul lăsat de finanţarea bancară a proiectelor. „Cred că interesul acestora pentru România va creşte în următorii ani, astfel că vom asista la tot mai multe proiecte, atât în energia eoliană, cât şi în celelalte forme de energie regenerabilă“, spune Irina Moinescu, Managing Associate la Ţuca Zbârcea&Asociaţii. „Piaţa energetică locală continuă să ofere oportunităţi, chiar şi în contextul actualei crize economice şi financiare. Să ne gândim numai că, pentru România, se prevede creşterea ponderii energiei regenerabile din totalul consumului final de energie până la 24% în 2020“, adaugă aceasta.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, resursele de energie primară au scăzut, în primul trimestru, cu 18,9%, faţă de ianuarie-martie anul trecut, la 8,434 milioane tone echivalent petrol, iar cele de energie electrică s-au redus cu 9,4%, la 16,338 miliarde KWh.

158-30024-13claudiumunteanujipescu.jpgÎn România există mai mult equity decât finanţări bancare în acest domeniu, fiindcă băncile cer contract pe termen lung.
Claudiu Munteanu-Jipescu, Managing Counsel Salans

-18,9% Cu atât au scăzut rezervele de energie primară ale României în primul trimestru din 2009, potrivit INS

-9,4% Cu atât s-au redus resursele interne de energie electrică în primul trimestru, comparativ cu intervalul similar din 2008

Piaţă mică, potenţial mare

158-30023-13_grafic_eolian_19.jpgProducţia de energie din surse convenţionale a înregistrat, în acest an, o scădere. România are o producţie de energie regenerabilă de doar 7 MWh