În acest an, preţul energiei s-a majorat cu 15% în medie, revenind la momentul 2013, înainte să înceapă ajustările de tarife. În ultimii patru ani, preţul energiei de pe piaţa reglementată s-a ieftinit uşor dar constant, ca urmare a produției energiei verzi dar şi pentru că ANRE a „tăiat“, în mod repetat, tarifele de distribuţie, transport sau subvenţia pentru cogenerare.
Reamintim că preţul final al energiei este compus din mai multe componente, din care electricitatea contează în proporţie de aproape 35%. Restul înseamnă o sumedenie de taxe şi tarife impuse de către reglementatorul ANRE, la care se adaugă certificatele „verzi“(sprijin pentru industria regenerabilelor), bonus pentru cogenerare, TVA.
În acest context, ieșirea de sub regimul reglementat este o opțiune favorabilă pentru că, în funcţie de cum se înţelege fiecare client cu furnizorul, preţurile rămân fixe pe o perioadă agreată, cel puţin un an sau chiar doi, iar preţul energiei este cu mult mai mic decât în segmentul reglementat. Cu cât este mai avantajos, vom arăta în continuare.
Preţul de piaţă al energiei a crescut puternic
Consumatorii care au decis să rămână captivi la Furnizorii de Ultimă Instanţă, Electrica, CEZ, Enel şi E.ON, şi să nu treacă în piaţa liberă, adică peste 90% din populaţie, achită un preț variabil. Acesta are două componente: una reglementată de Autoritatea Națională în Domeniul Energiei (ANRE), și una concurențială de piață, avizată și ea de ANRE, dar care variază în funcție de prețul de achiziție cu care furnizorii au cumpărat energia pe bursa de energie operată de OPCOM. În ultimul an, prețul de achiziție, fie că este vorba de cel de pe piețele la termen, însă mai ales pe piața spot, a avut o evoluție ascendentă în raport cu cea înregistrată în anul precedent. Față de tarifele reglementate și avizate de ANRE pentru trimestrul IV al anului trecut, Autoritatea a efectuat două modificări, una la 1 iulie, alta la 1 octombrie. Drept urmare, deși a micșorat tariful reglementat pentru a atenua scumpirile, evoluția prețurilor pe bursă, din ianuarie şi până în prezent, a condus la majorarea tarifelor CPC.
Așa se face că față de ultimul trimestru al anului trecut, tarifele CPC pentru furnizorii de ultimă instanță s-au majorat cu procente cuprinse între 2,6% (Electrica Transilvania Sud) și 21,4% (Enel Muntenia). De la 1 octombrie 2017, cele mai ridicate tarife CPC sunt practicate de E.On – 0,5163 lei/kWh, CEZ – 0,4978 lei/kWh) și Enel Dobrogea, Electrica Muntenia Nord și Electrica Transilvania Nord – 0,48 lei/kWh. Cel mai redus tarif CPC este înregistrat în sudul Transilvaniei, unde operează Electrica Transilvania Sud: 0,4492 lei/kWh.
Majorările care vor fi conținute în facturile din ultimele trei luni ale anului nu țin numai de creșterile înregistrate la componenta CPC, ci și de procentul din consum pe care acesta îl acoperă. Dacă în trimestrul al patrulea al anului trecut, 30% din KWh consumați erau facturați la prețul tarifului reglementat și 70% la tariful CPC, în prezent, doar 10% din KWh consumați sunt facturați la tariful reglementat și 90% la tariful CPC. Iar de la 1 ianuarie 2018, 100% din consum va fi facturat la tarif CPC.
Aşa se face că, pe preţ final, energia electrică s-a scumpit, în acest an, la consumatorii casnici, funcţie de regiunea ţării, cu între 5% şi aproape 22%. Procentul de 22% se aplică pentru Muntenia Sud, inclusiv Bucureştiul.
În acelaşi timp în care clienţii casnici de pe piaţa reglementată suferă, cei care au făcut pasul spre piaţa liberă se bucură. Tarifele pe care le oferă aici firmele sunt cu mult mai mici decât în reglementat. Luăm ca exemplu Bucureştiul, pentru că aici s-a şi scumpit cel mai mult curentul în 2017. Folosind comparatorul de tarife pe care îl pune la dispoziţie ANRE pe site, vedem cum găsim cinci firme care oferă un preţ cu 20 până la 24% mai mic decât cel al FUI Enel Energie Muntenia. Acestea sunt RCS & RDS, chiar Enel, cu două companii (pentru piaţa liberă), Tinmar Energy şi RWE Energy. Acestea oferă cel puţin 12 luni la preţ fix al energiei, fără fluctuaţii din reglementat. După aceea, este adevărat, urmează negocierea unui alt contract, obţinerea unui preţ la fel de bun depinzând şi de puterea clientului de argumentare, dar şi de condiţiile de piaţă din acel moment.
Practic, cine se află în aria de distribuţie Muntenia Sud şi optează pentru a trece la un furnizor din piaţa liberă se află în postura în care scumpirile tarifelor la electricitate din acest an să nu îl afecteze prea mult, ca, de altfel, şi orice s-ar mai întâmpla în piaţă în următorul an. Dacă un astfel de client casnic alege o ofertă comună de electricitate şi gaze de la acelaşi furnizor, beneficiile comparate sunt chiar mai mari, putând, spre exemplu, să beneficieze de până la 24 de luni de preţuri fixe la cele două tipuri de utilităţi.
Cum faci mutarea în piaţa liberă
Destul de simplu, făcând o cerere către firma pentru care se optează. Orice consumator poate opta pentru trecerea la alt furnizor, transferul putând să se facă în maxim 21 de zile. Acest lucru se poate face chiar în condiţia în care se înregistrează debite restante către actualul furnizor. Acesta nu se poate opune transferului, urmând să îşi recupereze ce este al lui prin metode legale.
Lista furnizorilor de energie electrică ce activează pe piaţa cu amănuntul poate fi consultată la pagina de internet www.anre.ro, secţiunea Info consumatori, rubricile Operatori economici / Energie electrică / Furnizare către consumatori.
Schimbarea furnizorului nu presupune şi schimbarea contorului de curent şi nici modificarea reţelei de distribuţie, care rămâne aceeaşi. Transferul clientului se face doar scriptic.
De ce s-a scumpit electricitatea
România, în ultimii trei ani, a întregistrat o scădere considerabilă a preţurilor cu energia electrică. Efectul instalării a mii de MW în centrale eoliene şi fotovoltaice a condus la o cantitate foarte mare de energie ieftină, produsă de aceste surse regenerabile, cu efect asupra scăderii generalizate a preţurilor atât în piaţa reglementată, a consumatorilor casnici, cât şi în piaţa concurenţială.
De la 230-240 de lei, atât cât costa un MWh, în 2014, în piaţa liberă, s-a ajuns, anul trecut, la 150 -160 de lei, o scădere de circa 25%. Şi la gospodării au existat ieftiniri, cumulat circa 13% în preţul final, în ultimii trei ani, atât din ieftinirea energiei cât şi din ajustarea de către ANRE a tarifelor de transport, distribuţie sau a scăderii taxei de cogenerare. Anul acesta însă, trend-ul s-a schimbat.
A început din iarnă, când un val de frig s-a abătut asupra României, aducând cu el consumuri record de energie electrică şi gaze. Pe fondul şi a unor declaraţii alarmiste ale autorităţilor, care anunţau iminenţa unei crize energetice, preţurile de piaţă ale electricităţii au explodat, ajungând la recorduri istorice de 800 de lei/MWh, de cinci ori mai mari decât în aceeaşi perioadă a anilor trecuţi. Destul de repede, mai mulţi traderi de energie, cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro au intrat în insolvenţă, din pricina unor pariuri greşite de preţ de piaţă şi a imposibilităţii de a-şi onora obligaţiile contractuale. Acesta a fost doar un prim efect.
Ulterior, chiar şi Furnizori de Ultimă Instanţă, precum Electrica, care alimentează consumatori casnici de pe piaţa reglementată au avut probleme, reprezentanţii acestei companii cerând chiar ANRE să îngheţe preţurile de pe piaţa spot, lucru neacceptat însă de Autoritate.
Chiar şi după ieşirea din iarnă, seceta de pe Dunăre şi râurile interioare, împreună cu un deficit generalizat de producţie (termocentrala Petrom de la Brazi a fost nefuncţională, în primul semestru, un reactor nuclear de la Cernavodă a fost în revizie toată luna mai) a făcut ca preţurile electricităţii să se menţină mari, din aprilie şi până la începutul lui august. Pentru că, până la 1 iulie, 80% din energia facturată casnicilor provenea din piaţa liberă (acum e 90%), preţurile spot mari au ajuns şi la români acasă. ANRE a fost nevoită să recunoască în costurile pentru reglementat scumpirea energiei, dovadă scumpirea medie cu 15%, în acest an, a energiei electrice.
