În primele șapte luni ale anului, consumul final de electricitate în România a scăzut cu 1,2% față de aceeași perioadă a lui 2016. Cel mai mult s-a redus consumul pentru iluminatul public (cu 7,5%, de la 342 la 318 milioane kWh), cel al populației (cu 2,5%, de la 7,037 miliarde kWh la 6,854 miliarde), însă și firmele și instituțiile au „ars“ cu 176 de milioane kWh mai puțin (până la 24,62 miliarde, respectiv minus 0,7%). În același timp, exporturile de electricitate au coborât în același interval cu 10,5%.
Drept rezultat, am asistat la o reducere cu 1,6% a producției interne și cu 12% a importurilor. Merită spus că la nivelul producătorilor s-au înregistrat creșteri relativ modeste (de 1,5%, respectiv 3,8%) pentru energia fotovoltaică și cea nucleară și majorări semnificative (de 12,9%, respectiv 16,9%) pentru energia furnizată de termocentrale și pentru cea eoliană. În același timp, energia hidro produsă în România în perioada ianuarie-iulie 2017 a fost cu 26,5% mai puțină decât în intervalul similar al anului trecut.
12%
Cu atât s-a redus consumul final de electricitate în România în primele șapte luni față de același interval al anului trecut. Scăderea a fost mai mare în gospodării decât la nivelul firmelor și instituțiilor.
Aparent, de vină pentru situația de la Hidroelectrica este plusul de producție din 2016, când resursele companiei au fost folosite aproape de capacitatea maximă, dar și iarna geroasă care a crescut cererea de energie. De exemplu, la începutul lui octombrie 2014 lacurile de acumulare erau pline în proporție de 65%, în timp ce doi ani mai târziu erau la numai 49,4%. În plus, la finele iernii, în martie anul acesta, aceleași lacuri rămăseseră la un nivel de 16,5% (față de 23,5%, cât ar fi trebui să fie conform programului inițial). Așa că scăderea de producție a fost explicată prin nevoia de a umple la loc rezervoarele de apă.
Energie și PIB
Însă cele mai importante semne de întrebare pe care le ridică această reducere de consum sunt legate de evoluția economiei. Calculele experților spun că în prima jumătate a anului PIB-ul a urcat cu peste cinci procente față de semestrul întâi 2016. Conform unei teorii larg acceptate de economiștii din întreaga lume, există o legătură destul de strânsă între evoluția PIB și cea a consumului de energie. „Economia unei țări și consumul ei de energie sunt legate. Schimbări pe termen scurt în consumul de energie sunt deseori corelate cu schimbări în produsul intern brut. Cu alte cuvinte, o economie în creștere conduce la un consum mai mare de electricitate. Totuși, tendințele pe termen lung ale celor doi indicatori pot diferi, iar în țările dezvoltate această corelație este în schimbare de ceva vreme, astfel încât ritmul de creștere al PIB îl depășește în prezent pe cel de creștere a consumului energetic“, se arată într-un studiu al Agenției Americane pentru Informații în Energie (EIA).
Cercetătorul Viorel Florin Gîlcă explică într-un articol publicat anul trecut că în România „se remarcă faptul că evoluția celor doi indicatori macroeconomici (PIB și CFE) este una asemănătoare, cu creșteri pentru perioada 2000-2008 si o stagnare (cu o ușoară descreștere) pentru perioada imediat următoare. Pe baza acestor constatări, putem afirma că între valoarea produsului intern brut și cea a consumului final de energie electrică există o interdependență“. Mai exact, arată el, dacă PIB-ul a crescut în perioada 2000-2008, s-a redus în 2009-2010 din cauza crizei economie și apoi a revenit din nou pe plus începând din 2011, și consumul final de electricitate a urmat o evoluție similară. Cel puțin până la un punct.
Cauze posibile
Asta pentru că au mai existat excepții de la această regulă, cel puțin în ultima perioadă. În 2011 consumul final a stagnat, iar în 2012 a crescut cu numai 0,1% față de 2011, în timp ce PIB-ul s-a majorat cu 2,3%, respectiv cu 0,6%. Dar și mai ciudată a fost evoluția în 2013, când economia a crescut oficial cu 3,5%, iar CFE s-a redus cu nu mai puțin de 3,9%. Nici în 2014 corelația nu s-a mai respectat, cu CFE scăzând cu 0,7% în paralel cu o creștere PIB cu 3%. Totuși, în 2015 și 2016 consumul de electricitate s-a întors în zona pozitivă, cu 1,5%, respectiv 9,5% mai mult ca în anul precedent.
ÎNTREBARE
Dacă economia crește spectaculos,
de ce s-a redus consumul de electricitate?
Care ar putea fi posibilele explicații pentru scăderile din 2013-2014 și pentru cea de anul acesta? În primul rând, în ciuda tuturor studiilor și analizelor, nu putem exclude varianta ca relația dintre evoluția PIB și cea a consumului final de electricitate să nu fie atât de strânsă și să poată apărea diferențe semnificative (mai ales în cazul în care majorarea PIB-ului se bazează în proporție deloc neglijabilă nu pe producția internă, ci pe consumul din import). Nu putem elimina complet nici posibilitatea ca statisticile să nu fie chiar 100% credibile (din motive de eșantionare, profesionalism sau chiar din interese politice).
Scădere sau eficientizare?
Însă cel mai probabil motivul este unul ceva mai simplu. Aparent după criza din 2008-2010, consumul de electricitate nu a mai revenit pe creștere decât pentru perioade scurte de timp la nivelul întregii Uniuni Europene. „Ultimele date disponibile demonstrează că, în 2015, consumul de energie a fost în UE la același nivel din 1990, în condițiile în care populația celor 28 de state membre era cu peste 33 de milioane de locuitori mai mare. Consumul de energie în UE a fost în 2015 cu 11,6% mai mic decât nivelul record înregistrat în 2006, ceea ce echivalează cu o reducere medie de 1,4% pe an“, arată experții Eurostat, institutul de statistică al Uniunii Europene.
Cu alte cuvinte, este foarte posibil ca scădere de consum din România să facă parte dintr-o tendință continentală și să nu aibă legătură cu o reducere a activității economice, ci cu modernizarea societății. Respectiv cu implementarea pe scară mai largă a echipamentelor și dispozitivelor cu o eficiență energetică superioară, dar și cu o mai mare atenție acordată de consumatori modului în care utilizează energia (după criză, multe companii, instituții și gospodării și-au schimbat atitudinea față de cheltuielile proprii). Desigur că această explicație nu reușește să elimine total semnele de întrebare privind evoluția consumului și nici să dea un motiv plauzibil pentru care, după creșteri semnificative în 2015 și 2016, consumul s-a redus brusc anul acesta. Și nu putem exclude total posibilitatea ca reducerea facturilor la energie să indice, de fapt, o scădere (imediată sau în viitorul foarte apropiat) a activității economice în România.
