Fără o direcție clară și cu proiecte majore aflate în expectativă, marii jucători din energie pun pe hârtie bugete de investiții de sute de milioane, chiar dacă nu vor reuși să le ducă la bun sfârșit.
L a nici doi ani de la aprobarea strategiei energetice naționale 2007-2020, marii jucători din sector atrăgeau atenția că principalele ținte din document nu mai corespund realităților și că este nevoie de o revizuire. Abia din anul 2011, guvernul de atunci a luat hotârărea de a actualiza strategia. De atunci și până în prezent, au circulat mai multe forme actualizate, dar niciuna nu a fost încă aprobată, deși fiecare ministru și-a asumat că va aproba proiectul.
Aceeași promisiune este făcută și de actuala conducere a Ministerul Energiei, care a anunțat în repetate rânduri că „în acest an vom finaliza strategia energetică. Este un proiect la care se lucrează de mult, dar care acum este aproape de finalizare“. Mai mult, se pune un accent tot mai mare pe importanța energetică a României în regiune și în Europa. „România devine un element de stabilitate tot mai puternic în regiunea Balcanilor. Producem electricitate, exportăm electricitate, suntem producător de gaz şi mărim producţia (…) şi avem o poziţie bună în reţeaua de gaz şi petrol. Dar trebuie să ţinem minte că trebuie să mărim producţia, să ne mărim eficienţa la exploatare, să creştem sistemul de transport. Şi trebuie să creştem eficienţa cu care folosim aceste resurse. După toate acestea, putem spune «Da, România a devenit un hub din punctul de vedere al energiei, nu este doar un stâlp de stabilitate în regiune»“, a declarat, recent, ministrul Energiei, Anton Anton.
Implementarea strategiilor – problema României
Prezent la conferința organizată de Capital, Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica, a menționat că problema României în general, nu doar în sectorul energetic, nu este lipsa de strategii, ci felul în care reușim să le implementăm. „Nu cred că dacă apare astăzi sau mâine noua strategie energetică va face diferența între piața de energie în general și modul în care se va implementa această strategie. Avem strategia energetică pentru perioada 2007-2020, ar fi interesat de văzut cum s-a implementat această strategie pe parcursul anilor care au trecut“, a spus Bogdan Badea. Acesta a explicat și faptul că nu de puține ori a constatat că atunci când se elaborează o strategie, de exemplu în sectorul energetic, este problema exclusivă a acelui sector, cu toate că acea strategie este aprobată de întreg Guvernul României.
„Toate-s vechi și nouă toate“
Mai mult, potrivit președintelui directoratului Hidroelectrica, nu ar trebui să ne mire faptul că în viitoarea strategie se vor regăsi proiecte pe care le discutăm de mulți ani. „Atât în vechea cât și în noua strategie o să auziți că se doresc multe investiții, vorbim despre hidrocentrala Tarnița, despre reactoarele 3 și 4, vorbim de multe lucruri de vreo 20 de ani. Ce ne împiedică să le facem? O birocrație uriașă, ne împiedică o lentoare în ceea ce înseamnă avizele și autorizațiile necesare în implementarea investițiilor“, a spus directorul general al Hidroelectrica.
Pentru acest an companiile din sectorul energetic și-au pregătit bugete de investiții în creștere față de anii trecuți. Toate companiile la care statul este acționar prin Ministerul Energiei au alocat fonduri mai mari la capitolul investiții, conform datelor prezentate de reprezentanții instituției. Însă mare parte din investiții încă nu au fost realizate, deși ne aflăm deja aproape de finalul primei jumătăți al anului. Cel mai probabil, companiile și-au luat măsuri de precauție după ce anul trecut au fost „secătuite de fonduri“ de către stat, care le-a cerut să distribuie dividende de zeci sau chiar sute de milioane de lei. Motivul invocat atunci de autorități a fost că în ultimii ani companiile din sector nu au realizat programele de investiții pe care și le-au asumat. Nu e exclus ca precedentul de anul trecut să fie aplicat și în 2018, având în vedere că investițiile realizate în primul și al doilea trimestru lasă de dorit.
„Mă aștept de la această strategie nu să dea liniile generale, pentru că liniile generale le cunoaștem cu toții, ci să rezolve acele probleme punctuale care împiedică, după ce se dau direcțiile, potențialii investitori să realizeze respectivele investiții. E nevoie să facem mai mult, e nevoie de multă înțelepciune și de mai multă inginerie în ceea ce facem: să măsurăm de mai multe ori și să tăiem osingură dată, nu să tăiem și apoi să vedem“, a spus Bogdan Badea, în cadrul conferinței Capital.
„Băieții deștepți“ de la Hidroelectrica
Bogdan Badea a menționat că bugetul de mentenanță pentru acest an este mai mare decât cel din anul dar că „mentenanță nu facem doar de dragul de a face mentenanță“. „Când Hidroelectrica a intrat în insolvență, nu a intrat doar din cauza băieților deștepți. Au fost mulți băieți deștepți și în zona de mentenanță, și în zona de investiții, și în zona de furnizare. Într-adevăr sunt unii care speră că se va reveni la «vremurile bune», vreau să-i asigur că nu se va reveni la «vremurile bune», ci că se va face mentenanță atât timp cât există această conducere la Hidroelectrica doar atunci când este nevoie, la prețuri corecte, fără să mai ținem grupuri indisponibile un an de zile și să subcontractăm 90% sau Hidroserv să subcontracteze 90% din ceea ce primea de la Hidroelectrica. Sunt niște povești urâte, din care noi, cel puțin Hidroelectrica, am învățat și vă pot spune că nu se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat până acum“. Per total, Hidroelectrica și-a bugetat pentru acest an investiții de 110 milioane de euro, față de 65 milioane de euro, sumă alocată anul trecut. Doar pentru mentenanță, în acest an sunt prevăzute sume de 58,4 milioane de lei, cu aproape 85% mai mari față de anul trecut. În 2017, cea mai importantă investiție realizată de Hidroelectrica a constat în finalizarea lucrărilor la centrala Bretea, cu o putere instalată de 12 MW, care din păcate nu a reușit nici acum, după 6 luni de funcționare, să intre în producție comercială. Bogdan Badea a explicat că hidrocentrala produce energie electrică, dar din punct de vedere al beneficiilor Hidroelectrica are mai mult de pierdut decât de câștigat. „Prețurile sunt de un leu, de doi, de cinci, în condițiile în care avem costuri cu personalul, costuri cu apa, care nu sunt deloc de neglijat“, a spus directorul Hidroelectrica, potrivit căruia investiția totală de la Bretea s-a ridicat la 58 de milioane de euro.
O altă situație de-a dreptul halucinantă o regăsim la amenjarea hidrotehnică de pe râul Jiu, acolo unde instanța a respins autorizația de construire a companiei, iar lucrările de peste 155 milioane de euro au fost sistate. Decizia instanței a venit după ani buni în care compania a derulat mare parte din lucrări, în proporție de aproape 85%. „Nu putem să nu observăm ce se întâmplă cu investiția de la Bumbești, unde într-o manieră absolut ciudată ne-a fost anulată o autorizație de construire“, a spus șeful Hidroelectrica.
Precedent periculos
„Până la urmă, este vorba de un precedent, un precedent legat de faptul că orice investitor de bună credință cu toate avizele și autorizațiile emise corect se apucă de o investiție și la un moment dat la mijlocul investiției constată că o entitate, oricare ar fi ea, îți anulează un aviz, o autorizație și trebuie să te oprești cu investiția, sunt cheltuieli enorme. Vorbim de o investiție de 150 de milioane de euro până la această oră“, a mai spus Bogdan Badea. El a atras atenția și asupra implementării directivelor europene și modul în care o parte din autoritățile române se grăbesc să le implementeze în legislația românească fără a ține cont de specificul național, dar mai ales de interesul țării noastre. „Nu în puține rânduri, am atras atenția că o implementare cu condiții excesive de directiva europeană, pentru că din păcate avem și acest obicei să nu analizăm lucrurile din perspectivă națională, ci implementăm niște directive de cele mai multe ori într-o manieră excesivă fără o analiză de impact asupra întregului sector“, a spus directorul general al companiei. Potrivit acestuia, compania a realizat calcule referitoare la impactul modificării legislației asupra Hidroelectrica, iar rezultatele au condus spre costuri uriașe. „Toate aceste lucruri se traduc în costuri, și putem să pierdem de la 1 la 2 TWh de energie produsă pe an“, a spus Badea. Aici trebuie menționat faptul că Hidroelectrica este unul dintre cei mai mari producători de energie electrică din țara noastră, reușind anul trecut să producă aproximativ 14 TWh.
Romgaz, investiții duble față de anul trecut
Compania de la Mediaș a reușit anul trecut să obțină cel mai bune rezultate financiare atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât și a rezultatului net. Pentru acest an, Romgaz și-a dublat bugetul de investiții de la 800 de milioane de lei, fonduri alocate în 2017, la 1,6 miliarde de lei. Cel mai important proiect constă în dezvoltarea centralei de la Iernut, un proiect care se ridică la aproape 200 de milioane de euro. Vasile Ciolpan, Directorul Departamentului Comercializare Energie din cadrul Romgaz SA a declarat la conferința Capital că „investiția de la Iernuit se află în termen. Nu avem întârzieri. Au sosit toate echipamentele. Acum se lucrează la scheletul metalic . În luna aprilie a anului viitor vrem să facem testele și, la finalul anului 2019 sau începutul lui 2020, să intrăm în funcțiune. Va trebui însă să mergem în tandem cu punerea în funcțiune a noilor grupuri și cu scoaterea celor vechi. Noi cu producția de energie pe bază de gaze naturale suntem undeva la extremitatea pieței. Producția nu are aceleași costuri pe care le au cele pe nuclear, hidro sau cărbune așa încât capacitatea noastră este destinată mai mult echilibrării consumului. Centrala de la Iernut are o capacitate maximă de 430 MW, dar are o structură complexă care poate asigura vârfurile de consum pentru echilibrare“.
Totodată, oficialul Romgaz a vorbit și despre noul proiect de la Mintia. „Există un studiu de fezabilitate pentru o centrală nouă la Mintia. Nu excludem participarea la un astfel de proiect dacă cifrele vor justifica asta. Acum doar facem analize și comparăm datele cu ceea ce există în piață. Dacă o astfel de investiție va avea loc ea trebuie să aibă succes“, a explicat Vasile Ciolpan. Compania mai are prevăzute în bugetul de investiții diverse lucrări la Caragele, acolo unde anul trecut a descoperit cel mai mare zăcământ de gaze onshore din ultimii 30 de ani. Totodată, Romgaz analizează diverse oportunități de investiții, inclusiv achiziția unor parcuri de energie verde și intrarea pe piața gazului natural comprimat.
Vasile Ciolpan a confirmat, în cadrul evenimentului Capital, că Romgaz a participat la procesul de rezervare a capacităţii conductei care transportă gaze naturale din România în Ucraina. „Am participat la această rezervare de capacitate neangajantă pentru că am vrut să vedem rezultatul, am vrut să vedem participanţii, vrem să vedem rezultatul. Încă nu ştim răspunsul, ştim doar că această capacitate a fost supralicitată. Trebuie să fim pregătiţi pentru ipostază şi să ştim ce fac ceilalţi competitori pentru a ne pregăti planurile strategice la realităţile care urmează“, a spus Ciolpan, în cadrul unei conferinţe pe teme energetice, organizată de revista Capital. În opinia sa, punctul de transport România-Ucraina va face parte pe viitor din coridorul de gaze care va traversa România de la nord la sud.
Negocieri prelungite cu chinezii pentru grupurile 3 și 4
Așa cum menționam încă de la începutul acestui articol, unul dintre cele mai importante proiecte care se va regăsi în viitoarea strategie este cel referitor la construcția grupurilor 3 și 4 de la Cernavodă. Aici costurile sunt de câteva miliarde de euro, dar negocierile trenează de câțiva ani buni, deși autoritățile susțin că s-au făcut progrese. În acest an, Guvernul a fost nevoit să aprobe un nou memorandum în baza caruia negocierile cu compania chineză CGN au fost prelungite până la data de 2 septembrie 2018. Până la noi vești despre grupurile 3 și 4 de la Cernavodă, compania Nuclearelectrica se focusează în acest an pe proiectul de retehnologizare a Unității 1. Primul grup al centralei de la Cernavodă a intrat în funcțiune în anul 1996 și va atinge pragul de 210.000 ore de functionare la putere nominală la sfârșitul anului 2023. Proiectul de retehnologizare a Unității 1 debutează în acest an, prin stabilirea măsurilor organizatorice și logistice.
Acest articol a fost publicat în numărul 25 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 25 iunie – 1 iulie 2018