În Bulgaria este nevoie de doar trei avize pentru a pune în funcţiune un parc eolian, în timp ce în România sunt necesare 85. Birocraţia excesivă, cadrul legislativ deficitar, corupţia şi absenţa finanţărilor sunt principalele bariere în dezvoltarea pieţei de energie regenerabilă din România, se arată într-un studiu al Fundaţiei Terra Mileniul III
Cercetarea relevă faptul că în cadrul Planului Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PANER), numărul total de avize şi aprobări se ridică, în medie, la aproximativ 100, în timp ce în Bulgaria este nevoie de numai trei asemenea documente.
Potrivit unuia dintre producătorii intervievaţi în studiu, în unele cazuri, aceeaşi documentaţie este cerută de mai multe ori. "Sunt solicitate două planuri diferite pentru Planul Urbanistic Zonal şi pentru autorizaţie, deşi e vorba de acelaşi document, dar astfel se încasează taxele de două ori la cadastru", a declarat producătorul.
Birocraţia excesivă de la noi din ţară face ca obţinerea documentelor de avizare să dureze aproximativ doi ani.
"Taxa de prietenie"
De asemenea, lipsa de transparenţă, legislaţia instabilă, birocraţia excesivă sunt consideraţi factori care pot determina fenomenul de corupţie şi, deşi adesea se evită folosirea termenului, mulţi dintre producători sau investitori îl sugerează sau îl amintesc prin formule ca "taxă de prietenie" sau "ungerea sistemului".
Pe lista problemelor semnalate de către respondenţi în ceea ce priveşte investiţiile în domeniul energiilor regenerabile se mai află favoritismul guvernamental, lipsa personalului calificat, lipsa transparenţei decizionale la nivel central, regional şi local, reţeaua inadecvată de transport şi distribuţiei a energiei, lipsa de previziune şi de strategie pe acest segment.
În viziunea producătorilor chestionaţi în studiul Terra Mileniul III şi ţinând cont de datele oficiale, conform cărora cererile de racordare din partea investitorilor la Sistemul Energetic Naţional (SEN) însumează o putere de peste 11.000 megawatti (MW), practic doar un sfert (3.000 Mw) din cererile de racordare din acest moment ar avea şanse să se concretizeze.
În atare condiţii, Transelectrica estimează că pentru soluţionarea problemelor reţelelor sunt necesare investiţii de peste 500 milioane euro, se menţionează în concluziile cercetării.
Producătorii preferă energia eoliană sau solară
În topul preferinţelor companiilor din România ce derulează proiecte de exploatare a SER se află energia eoliană şi cea solară. Pentru România, ţinta asumată este ca, până în 2020, un procentaj de 24% din consumul final brut de energie să provină din SER. Pe de altă parte, argumentele în favoarea dezvoltării pieţei SER ţin de reducerile de costuri ale combustibililor pe termen lung şi independenţa energetică.