Control Curtea Europeana de Conturi a prezentat, zilele trecute, la Bruxelles, in fata Comitetului pentru Control Bugetar al Parlamentului European un raport special referitor la gestionarea fondurilor Phare alocate Romaniei si Bulgariei in perioada 2000-2004. Acesta a fost realizat pe baza examinarii unui esantion de 48 de contracte, a caror suma s-a ridicat la 51 de milioane de euro pentru Romania si 14 milioane de euro pentru Bulgaria. Platile finale ale acestor programe s-au facut in 2005. Raportul privind gestionarea banilor europeni a fost prezentat cu aproape doua luni inainte de raportul Comisiei Europene, care va decide data aderarii celor doua tari.
Capital: Care este rezultatul raportului intocmit de dumneavoastra in ceea ce priveste Romania, comparativ cu Bulgaria?
Maarten Engwirda: Prin Programul Phare 2000-2004, Romaniei i-au fost alocate 1.400 de milioane de euro, iar Bulgariei 511 milioane de euro. In cazul tarii dumneavostra, aproximativ 58% din suma, respectiv 806 milioane au fost directionate pentru proiectele de investitii, iar in Bulgaria, circa 52%, adica 262 de milioane de euro. Ce s-a intamplat cu acesti bani? Desi raportul nu-si propune sa analizeze posibile diferente sau asemanari intre cele doua tari privind modul de implementare a Programului Phare, pot spune ca am constatat o serie de similitudini. De exemplu, in Bulgaria, modernizarea Biroului Procurorului General la nivel central, regional si local a intampinat aceleasi greutati ca si implementarea in Romania a sistemului informatic de conectare a tuturor instantelor si parchetelor. Sistemul a primit 8,4 milioane de euro. Am descoperit ca, la inceputul anului trecut, acesta nu era inca functional, desi in proiect termenul limita era sfarsitul lunii noiembrie 2003. Una din cauze este nerespectarea de catre autoritatile romane a conditiei de cofinantare a proiectului. Este vorba de 12 milioane de euro, suma ce trebuia alocata Ministerului Justitiei, si 10 milioane, Ministerului Public. Acest lucru ne-a demonstrat, asa cum am mentionat si in raport, ca proiectul de reforma a sistemului judiciar nu a fost tratat ca o prioritate de catre Guvernul Romaniei. Un alt proiect, cel de modernizare a infrastructurii turistice de la Piatra Neamt, a reusit sa deturneze 2,3 milioane de euro. Cu acesti bani s-au construit un pod si o strada care nu au nici o legatura cu turismul din zona. Probleme au fost si la Constanta, unde urma sa fie construit un pavilion expozitional. Proiectul de 6,4 milioane de euro a fost blocat acum doi ani, dupa ce autoritatile locale au retras autorizatia de constructie. Un alt proiect inutil este cel al podului de peste Prut, care, desi a fost finalizat, nu poate fi utilizat, fiindca Republica Moldova nu a construit drumul care sa asigure legatura dintre cele doua tari si nici nu a instalat puncte de control la frontiera. si in cazul centrului de la Galati pentru gazduirea azilantilor, investitia este inutila in prezent. Fiindca nu exista cereri de azil, acesta este ocupat in proportie de numai 8%. Insa este posibil ca, dupa aderare, tara dumneavostra sa primeasca un numar mare de cereri de azil. Acestea sunt cateva exemple. La momentul auditului, Curtea Europeana de Conturi a constatat ca peste jumatate din proiectele respective nu erau functionale, iar rezultatele nu sunt conform planului stabilit, ba chiar cu intarzieri de pana la doi ani.
Capital: Cum explicati rezultatele?
Maarten Engwirda: Comisia Europeana a supraestimat capacitatea de management a autoritatilor romane si bulgare si deseori a acceptat tinte si termene mult prea ambitioase. De asemenea, la nivel national nu s-au gasit fonduri pentru cofinantarea acestor proiecte. De aceea, nu surprinde pe nimeni ca cele doua tari candidate trebuie sa faca fata acelorasi probleme in drumul catre aderare.
Capital: Cat de mult influenteaza politicul atribuirea de fonduri europene? Exista o clientela politica abonata la banii europeni?
Maarten Engwirda: Daca ne referim la hotararile privind impartirea bugetului, luate impreuna de catre Comisia si Parlamentul European, intr-adevar, acestea sunt decizii politice. Pe plan local, este greu de spus cum sunt impartiti banii europeni.
Capital: Cate noi locuri de munca s-au creat in Romania prin proiecte Phare?
Maarten Engwirda: Din punct de vedere economic, pot spune ca tara dumneavoastra nu trebuie sa se bazeze exclusiv pe fondurile europene pentru a crea noi locuri de munca. Raportul contine insa cateva informatii privind Parcul industrial de la Bacau, unde urmau sa fie create 300 de locuri de munca, dar care, desi are o infrastructura performanta, nu a reusit sa atraga nici o companie. Un alt parc, cel de la Iasi, ar putea sa aiba un potential mai mare de dezvoltare, insa este putin probabil ca acesta sa isi atinga tinta – 1.100 de noi locuri de munca.
Capital: Absorbtia de fonduri europene a determinat aparitia unei noi afaceri foarte profitabile – consultanta pentru proiecte. Acest lucru ajuta la o dezvoltare reala a economiei romanesti sau este vorba numai de o intermediere?
Maarten Engwirda: Asa cum se specifica si in raport, este necesara o buna pregatire a proiectelor pentru a atinge obiectivele propuse. Daca pentru asta este nevoie de firme de consultanta, in conditiile in care administratia nu are suficienti experti, nu consider ca este vorba numai de o intermediere.
Capital: Va putea absorbi Romania viitoarele fonduri, care vor fi de patru ori mai mari decat cele pana acum? Care ar fi urmarile pe termen scurt si lung daca nu vom putea accesa aceste fonduri?
Maarten Engwirda: tinand cont de capacitatea redusa de management a celor doua tari in ceea ce priveste proiectele Phare care au constituit subiectul raportului, pot spune ca este un pericol real ca Romania si Bulgaria sa nu aiba capacitate de absorbtie suficienta pentru viitoarele fonduri europene. Riscul este ca banii sa ramana la Bruxelles.
Capital: Ce trebuie sa facem pentru a mari capacitatea noastra de absorbtie?
Maarten Engwirda:Aceasta este strans legata de resursele umane. Concret, trebuie sa aveti suficienti specialisti pentru pregatirea si implementarea proiectelor.
Carte de vizita
• S-a nascut in Olanda, la Tilburg, in 1943
• Studii: master in Drept la Universitatea din Gr
