Romania a revenit in topul emisiunilor de stiri din intreaga lume. Afirmatiile parlamentarului maghiar Zoltan Illes au aruncat in aer mass-media occidentala, declarand nonsalant ca incidentul de la Baia Mare este cea mai mare catastrofa ecologica de dupa Cernobil. in noaptea de 30 spre 31 ianuarie, in jurul orelor 22, un accident la iazul de decantare care apartine societatii Aurul Baia Mare, aflat in satul Sasar, a provocat scurgerea a 100.000 metri cubi de apa imbibata cu cianura. "Bomba" cont
Romania a revenit in topul emisiunilor de stiri din intreaga lume. Afirmatiile parlamentarului maghiar Zoltan Illes au aruncat in aer mass-media occidentala, declarand nonsalant ca incidentul de la Baia Mare este cea mai mare catastrofa ecologica de dupa Cernobil. in noaptea de 30 spre 31 ianuarie, in jurul orelor 22, un accident la iazul de decantare care apartine societatii Aurul Baia Mare, aflat in satul Sasar, a provocat scurgerea a 100.000 metri cubi de apa imbibata cu cianura. „Bomba” continea in momentul rupturii digului de la Sasar o concentratie de cianura de 204,8 mg.
Anuntati de catre Compania Nationala Apele Romane, inca de pe 31 ianuarie, despre accident, omologii maghiari au fost rugati sa ia toate masurile de precautie. Romanii au anuntat si ca au luat masuri de neutralizare a cianurii deversate din iaz cu hipoclorit de sodiu. in acel moment „unda” poluanta se afla la 50 km de frontiera cu Ungaria.
Evenimentele s-au incins. Sute de jurnalisti occidentali au impanzit soselele de la granita romano-maghiara in cautarea disperata a victimelor cianurii. Ungurii au inceput sa scoata peste din Tisa cu furca, declarand, din ora in ora, cantitati tot mai mari de peste mort. Viktor Orban, primul ministru maghiar, da prima declaratie: „Avem nevoie de compensatii pentru a revitaliza Tisa” si se urca in primul avion spre Baia Mare, in timp ce trimisii sai la Bucuresti ameninta cu darea in judecata a tot ce misca prin Romania. Romica Tomescu, ministrul roman al mediului, cade secerat la pat acuzand o puternica gripa, iar societatea Aurul Baia Mare inchide definitiv portile in fata ziaristilor. CNN si Euronews transmit imagini a sute de pesti morti de pe malul unguresc al Tisei, nebagand de seama ca acea specie de peste, crapul fitofag, nu creste in ape curgatoare. Mai mult, Tisa este recunoscuta ca fiind raiul pescarilor de somn, iar in acele imagini opinia publica nu a zarit nici un somn. Misterul se adanceste si mai tare atunci cand pe malurile Somesului si Tisei romanii au scos cateva zeci de pesti morti, in timp ce ungurii nu mai pridideau cu adunatul lor, ajungand sa declare ca au nu mai putin de 500 tone de peste mort, dar pe care l-au incinerat din motive cunoscute numai de ei. Se stie insa ca cianura provoaca moartea instantanee, pe cand pestii scosi de unguri din Tisa, in marea lor majoritate, agonizau pe mal. Petre Marinescu, director al Regiei Apelor din Romania, declara ca nu cianura este cauza mortii pestilor din rauri si din Dunare. „O mare cantitate de hipoclorit de sodiu a provocat ceea ce am vazut cu totii: pesti agonizand cu burta in sus, miscand coada, cu gura deschisa si miscand branhiile”, a subliniat dl Marinescu.
Cat despre crapul fitofag, specie care nu creste in apele curgatoare, surse din Ministerul Afacerilor Externe care au dorit sa-si pastreze anonimatul au afirmat ca ungurii, speriati de cianura, au aruncat suplimentar cantitati nejustificat de mari de hipoclorit in apele crescatoriilor de peste legate de Tisa, dorind sa atenueze efectele cianurii. Astfel, au otravit pestii, pe care ulterior i-au aratat lumii intregi ca victime ale poluarii cu cianura din Romania. Cum au ajuns pestii din crescatorii sa se plimbe cu burta in sus pe Tisa ar putea fi un subiect demn de agentii Mulder si Scully din Dosarele X. Specialistii romani din Ministerul Mediului isi exprima convingerea ca pestii morti din Ungaria provin din crescatorii si nicidecum din apele Tisei. Marimea si greutatea egala, specifice pestilor din crescatorie, i-a determinat pe oficialii romani sa creada acest lucru.
Presa straina a cautat morti cu lumanarea
Ametiti de betia unui subiect exploziv si invartiti pe degete de oficialii maghiari, ziaristii occidentali au intors fiecare bolovan din Sasar, saptamana trecuta, in cautarea de victime ale dezastrului ecologic.
Venirea la Baia Mare a comisarului UE pentru probleme de mediu, dna Margot Walstrom, a mai potolit entuziasmul presei occidentale si a oficialilor maghiari. Dna Walstrom, ajunsa pe malul iazului, impreuna cu toate oficialitatile, nu a reusit decat sa se umple de noroi pana la genunchi. Iar daca in Ungaria taranii de pe Tisa au asaltat-o plangandu-se ca au ramas fara peste din cauza cianurii, pe malul iazului de la Sasar, dintre toti oficialii, cel mai cautat a fost prefectul de Baia Mare, care se pare ca are ceva restante la restituirea pamantului catre tarani. Singura plangere facuta de taranii din Sasar oficialului UE a facut referire la doua vaci moarte din cauza cianurii. Incidentul s-a produs anul trecut, din cauza unor lucrari de reparatii la conducta prin care se scurge apa rezultata din operatiile de tratare a minereurilor si care are o concentratie de 230 mg/l. Scurgerile din conducta au provocat moartea celor doua animale. La vremea respectiva, pentru a pastra tacerea, Aur Baia Mare a platit taranilor despagubiri in valoare de 14 milioane lei pe cap de vaca, in conditiile in care in zona respectiva pretul unei vaci este de cel mult cinci milioane.
in cautarea senzationalului, presa nu s-a lasat influentata nici de incidentul din noaptea de 30 spre 31 ianuarie, atunci cand unul dintre directorii australieni de la Aurul SA a cazut cu masina in iazul de cianura. Alertat probabil de cineva, a dat fuga cu o masina Toyota de teren la iaz. O data ajuns pe dig, acesta s-a surpat, masina directorului rasturnandu-se in iazul „plin de cianura”. Nici doctorii nu au mai avut ce sa-i faca, dupa ce a iesit din apa, pentru ca era sanatos tun.
incercand sa demonstreze efectele dezastrului ecologic produs de Aur SA, televiziunea locala din Baia Mare a facut rost de un acvariu in care au pus un crap si a adaugat doua miligrame de cianura. Surpriza s-a produs. Pestele a inotat timp de 12 ore in vazul telespectatorilor fara sa pateasca nimic.
„Nu se poate vorbi despre un dezastru ecologic atata timp cat in Somes, cel mai afectat din aceasta poluare, exista viata. Raportul biologilor arata existenta speciilor planctonice si ca nu se poate vorbi despre o depopulare. Pe de alta parte, cum se poate vorbi despre un dezastru ecologic atata timp cat pasarile care au mancat pestele mort se zbenguie bine-mersi?”, se intreaba Vlaicu Pop, inginer sef la Apele Romane Baia Mare.
Pe 15 februarie, la Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului soseste un fax semnat de directorul acestei agentii, biologul Rodica Mereuta, cuprinzand analizele biologice pentru raul Somes incepand cu a treia zi de la data determinarii concentratiei maxime de cianuri (01.02.2000, ora 11.30). Din acest raport se observa refacerea planctonului, in proportie de 50% la fitoplancton si circa 20% la zooplancton. Merita mentionat si faptul ca organismele zooplanctonice au fost observate vii, in miscare, ceea ce contrazice afirmatiile oficialilor maghiari cu privire la o depopulare a faunei pe Tisa.
Iar daca pe Somes, cel mai afectat rau de aceasta poluare de catre societatea Aur SA Baia Mare, viata se reface de la o zi la alta, cum este posibil ca pe malul unguresc de pe Tisa aceasta revenire sa dureze 10 – 15 ani dupa cum afirma ministrul mediului maghiar, Pal Pepo?
Efectele poluarii de catre Aur Baia Mare sunt evidente. in timp ce ungurii, sarbii, ucrainienii si, mai nou, bulgarii se bat pentru fiecare dolar ce va pica de la UE, Romania va avea de astupat o gaura in imagine.
Aurel Constantin Ilie, fost ministru al mediului, senator PDSR:
„Am vazut secventele televizate care aratau pesti luati cu furca si aruncati pe mal. Am observat ca pestii
erau luati din ape statatoare, in timp ce Tisa este apa curgatoare. Apoi, nu toti pestii erau morti, unii agonizau, desi cianura produce moartea instantanee. Cred ca pestii au fost luati probabil din crescatorii, pentru ca nu s-a vazut nicaieri in lumea asta un accident ecologic care sa produca moartea doar a pestilor de aceleasi dimensiuni, cum erau cei prezentati in imagini. Ori moare si pestele mare si cel mic, mai ales cel mic, ori nu moare nici unul. In primul rand, valorile masuratorilor au variat in parametri anormali. Un ochi familiarizat cu domeniul in cauza trebuia sa fi sesizat ca primele masuratori realizate pe segmentul varsarii Somesului in Tisa – acolo sunt doua sectiuni, una la varsare si una in aval – au fost foarte multe diferente. O sectiune de masurat este la Satu Mare si una este la Ticalau, unde se varsa Lapusul in Somes. Aceste masuratori trebuie sa aiba corespondenta intre ele, data de debitul apelor si de concentratia de impuritati. La partea ungara, masuratorile au dat valori ale concentratiei de cianura de trei ori mai mari decat la noi. In loc sa apara o concentratie mai mica, corespunzatoare debitului mai mare al Tisei (sase – sapte mc/secunda) pentru ca, logic, se produce o dilutie, deci valorile trebuiau sa fie mai mici la unguri decat la Satu Mare.”r
r
r
Ruperea digului iazului de decantare al minei de aur din Romania a fost provocata de conditii meteorologice deosebite sau a fost un accident tehnic care putea fi evitat?r
Inspectorul de stat Gabriel Florea de la Ministerul roman al Mediului a declarat, in data de 2 februarie, ca exista mai multi factori care au generat incidentul: „Gheata, caderile de zapada, incalzirea vremii si posibile deficiente in constructia iazului”. Pe de alta parte, Constantin Constantinescu, doctor inginer la Regia Apele Romane, care a facut parte din comisia de experti ce a analizat avaria de la Iazul Bozanta, a afirmat, in 4 februarie, ca a fost vorba despre un accident tehnic ce putea fi evitat, invocand drept cauza a avariei „o scapare de proiectare a partii australiene”. r
r
r
Cum este posibil ca pe cursul maghiar al Somesului, concentratia de cianuri sa fie de trei ori mai mare (18,0mg/l) decat cea evaluata de specialistii romani la aceeasi data pe cursul romanesc al Somesului, respectiv de 7,8 mg/l?r
Potrivit faxului expediat de autoritatile maghiare de mediu in 2 februarie a.c. catre Ministerul roman al Mediului, poluarea pe Somes la intrarea in Ungaria, in punctul Csenger, era, la 1 februarie, orele 20.30, de 32,6 mg/l, iar nota informativa trimisa de aceleasi autoritati ungare reprezentantilor Natiunilor Unite prezenta o poluare de 18,0 mg/l, la orele 24.00, in acelasi punct Csenger. De ce rapoartele oficialilor unguri se contrazic in date? De ce ministrul ungur al mediului, Pal Pelo, a refuzat, la intalnirile cu presa, sa dea detalii privind concentratia maxima atinsa pe raul Tisa?r
r
r
De unde atata peste mort la unguri, iar la noi, mai nimic?r
Imaginile cu pestii morti, filmate de unguri si prezentate pe toate canalele internationale de televiziune, au incins spiritele in lumea intreaga. Autoritatile maghiare au declarat in repetate randuri ca din cauza poluarii cu cianura a raului Tisa au murit sute de tone de peste. In acelasi timp, pe cursul romanesc al Somesului nu au fost depistati decat 10-20 de pesti morti. Toate aceste imagini televizate au dat nastere si altor intrebari. Cresc crapi fitofagi in ape curgatoare, cum sunt Somesul sau Tisa? Proveneau acesti pesti morti din Ungaria din ape curgatoare sau erau din crescatorii? Daca pestii morti erau din crescatorie, cum au fost ei adunati din Tisa? r
r
r
Au murit pestii din cauza cianurii sau a hipocloritului de sodiu?r
Specialistii romani, biologi si chimisti din cadrul Regiei Apele Romane (RAP), considera ca pestii adunati de-a lungul Somesului, Tisei si chiar Dunarii de pescarii unguri si sarbi, n-au murit din cauza otravirii cu cianura. „Intoxicarea cu cianura la pesti se soldeaza automat cu blocarea branhiilor si cu hemoragie superioara. Or, pestii pescuiti si filmati apoi de toate televiziunile miscau bine mersi din coada, gura si branhii”, declara Petre Marinescu, directorul general al RAP. La autopsii au fost adusi pesti din raul Somes, mai apropiat de sursa de poluare decat Tisa sau Dunarea, si care prezentau drept cauza mortii hipocloritul de sodiu, sustin specialistii romani.r
r
r
De unde cianura in sectorul bulgaresc al Dunarii, in 15 februarie, atata timp cat unda de cianura provenita de la Aurul SA Baia Mare a intrat in Bulgaria pe 17 februarie, dupa cum au constatat oficialitatile bulgare?r
Ministerul bulgar al mediului a declarat in 16 februarie : Concentratia de cianuri depistate in sectorul bulgaresc al Dunarii a crescut usor in ultimele zile, dar continua sa se situeze mult sub limita maxima admisa, de 0,1mg/l. Astfel, pe data de 15 februarie, la intrarea fluviului in zona bulgareasca, acest parametru era de 0,002 mg/l, iar pe 16 februarie ajunsese la 0,01 mg/l. Unda cu cianuri deversate la 31 ianuarie a patruns in sectorul bulgaresc al Dunarii cel mai devreme joi, 17 februarie, au afirmat specialisti ai ministerul bulgar al mediului.r
r
r
De ce oficialitatile sarbe cred ca aceasta poluare cu cianura este cea mai mare catastrofa petrecuta dupa Cernobil si, in acealasi timp, refuza sa participe impreuna cu specialistii romani la prelevarea probelor din apa Dunarii? r
„Scara acestei poluarii este atat de mare, incat cred ca este cea mai mare catastrofa petrecuta dupa Cernobil”, afirma ministrul sarb al mediului, Branislav Blazici. Or, Liliana Mara, director general in Ministerul roman al Mediului, a precizat la cateva zile dupa declaratia oficialului sarb ca „desi initial probele de apa urmau sa fie luate impreuna cu specialistii iugoslavi, acestia au anuntat ca ei nu mai au probleme pe Dunare si ca nu vor mai lua parte la prelevarea probelor din Dunare”.