România mizează pe capacităţi de 1.500 de MW în centrale eoliene până în 2012, urmând în 2017, puterea să crească la 3.000 de MW, potrivit Planului de Perspectivă în domeniul energiei electrice pe 2008-2017, aprobat de ANRE şi publicat de Transelectrica. O putere instalată de 1.500 de MW, cât este estimarea pentru viitoarele centrale eoliene din Dobrogea, reprezintă dublul capacităţii de la reactorul 2 de la Cernavodă, de 700 MW. Planul de Perspectivă al T
România mizează pe capacităţi de 1.500 de MW în centrale eoliene până în 2012, urmând în 2017, puterea să crească la 3.000 de MW, potrivit Planului de Perspectivă în domeniul energiei electrice pe 2008-2017, aprobat de ANRE şi publicat de Transelectrica.
O putere instalată de 1.500 de MW, cât este estimarea pentru viitoarele centrale eoliene din Dobrogea, reprezintă dublul capacităţii de la reactorul 2 de la Cernavodă, de 700 MW.
Planul de Perspectivă al Transelectrica a fost realizat pentru a adapta reţeaua de transport a energiei electrice, luând în considerare progroza consumului şi posibile modificări ale unităţilor care produc energie.
Principalele proiecte de investiţii în domeniul producţiei de energie, citate în planurile Transelectrica sunt:
- Punerea în funcţiune a unor centrale clasice în zona Galaţi – Brăila de 800 MW până în 2.013 (Termoelectrica alături de alţi investitori E.ON, ENEL)
- Instalarea unităţilor nucleare 3 si 4 de la Cernavodă, preconizată conform strategiei energetice a guvernului în 2015
- Termocentrala pe gaze a Petrom, de Brazi, de 1.000 MW
- Hidrocentrala de la Turnu Măgurele (Ministerul Economiei) – 1.320 MW
- Termocentrala de 700 MW de la Sărdăneşti, un proiect al Energy Holding
- Hidrocentrala de la Tarniţa – Lăpuştesti (Ministerul Economiei), cu o capacitate de 1.000 de MW
- Centrale eoliene în Dobrogea a căror capacitate va ajunge la 1.500 MW în 2012 şi 3.000 MW în 2017.
Raportul Transelectrica menţionează şi apariţia unor mari consumatori de energie. De exemplu, combinatul metalurgic Feral din Tulcea a solicitat “un aviz tehnic de racordare pentru amplificarea consumului”. Se asemenea, compania menţionează şi solicitări ferme din partea unor consumatori mari din Braşov şi Constanţa, fără a le însă divulga numele.
Probleme în Bucureşti
În raportul privind sistemul de transport al energiei, Transelectrica recunoaşte că reţeaua care deserveşte Bucureştiul nu este adaptată la consumul actual.
“Consumul mare din Bucureşti (atît iarna, cât şi vara) conduce, în condiţii de producţie la nivelul prioritar, la congestii în special în zona de vest a Bucureştiului, dar şi în cea de sud”, se arată în documentul companiei. Transelectrica dă vina pe ENEL pentru faptul că nu a solicitat modificări la reţeaua de transport a energiei. “În Bucureşti, creşterea consumului estimată de operatorul de distribuţie are o rată mult peste media pe ţara. ENEL Distribuţie Muntenia Sud nu a înaintat însă la Transelectrica nici o solicitare de creştere a capacităţii de transport pentru alimentarea zonei”, se arată în Planul de Perspectivă.
Click aici pentru a descarca raportul complet.