Rata de creştere a pieţei medicamentelor a scăzut, confundându-se cu cea a OTC-urilor (parafarmaceutice care se pot vinde şi în supermarket). Fenomenul semnalizează şi maturizarea pieţei.
La finele semestrului I din 2008, producători şi distribuitori de medicamente, dar şi lanţuri de farmacii au început să raporteze în cascadă fie scăderi de vånzări, fie diminuări drastice ale profitului. Dacă în råndul producătorilor de medicamente avem, la jumătatea anului, profituri în scădere cu peste 15% sau chiar cu peste 30%, pe piaţa de distribuţie situaţia este şi mai jalnică. Singurele raportări oficiale au fost făcute de A&D Pharma, numărul unu la distribuţia de medicamente, prin depozitul Mediplus, care a anunţat o scădere de 92% a profitului din semestrul I 2008 faţă de jumătatea anului 2007. Surse din piaţă spun că în restul segmentului de distribuţie medicamente situaţia stă mult mai rău decåt la lider. „Majoritatea distribuitorilor de medicamente au încheiat primul semestru al anului cu pierderi!“, menţionează sursele citate.
În plus, datele statistice publicate în august de firma de studii de piaţă CEGEDIM indică diminuarea ritmului general de creştere a pieţei farmaceutice chiar sub nivelul prognozat la sfårşitul lui 2007, cånd criza sistemului prinsese deja contur. Astfel, dacă în 2007 rata de creştere a fost de 11,2%, în al doilea trimestru din 2008, aceasta a fost de 8,4%, în uşoară revenire faţă de trimestrul I, cånd ajunsese la 6,1%. „Agitaţia din ultimele luni de pe piaţa farmaceutică ne determină să fim circumspecţi în ceea ce priveşte perspectivele pe termen scurt. Deşi perspectivele pe termen mediu rămån pozitive, blocajul actual poate aduce dificultăţi suplimentare companiilor implicate în piaţă“, precizează comunicatul oficial al CEGEDIM.
Care sunt de fapt cauzele care au „băgat la apă“ piaţa medicamentelor? Cel mai invocat motiv, chiar în comunicatele cu rezultatele financiare ale companiilor, este cel al îngheţării preţurilor la nivelul cursului din mai 2007, adică 3,32 lei pentru un euro. „Pierderile companiei acumulate în prima jumătate a anului, pe fondul neactualizării preţurilor la medicamente, s-au ridicat la opt milioane de euro, la care s-au adăugat alte două milioane costuri de hedging“, a precizat Dragoş Dinu, CEO A&D Pharma. Directorul general al Roche Romånia, Dan Zamonea, generalizează efectul la nivelul întregii pieţe: „Pierderile s-au datorat, atåt în 2008, cåt şi în a doua jumătate a lui 2007, deprecierii leului în raport cu valuta, în condiţiile în care preţul medicamentelor a rămas neschimbat de către Ministerul Sănătăţii. Dacă medicamentele se vånd în piaţă, în lei, la un curs mai mic, noi trebuie să achităm contravaloarea medicamentelor achiziţionate din import la cursul real al pieţei“. Decizia ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, va rămåne neclintită probabil şi în această toamnă. Indiferent care sunt pierderile, nici un partid nu va scumpi medicamentele în pragul alegerilor parlamentare.
Este însă doar una din deciziile ministeriale care au influenţat piaţa. Cea de-a doua este cea adoptată în acest an prin care medicii au fost obligaţi să prescrie pe reţetă numele medicamentului şi al producătorului, nu substanţa activă necesară tratamentului (DCI). Odată luată această decizie, discounturile şi rabaturile obişnuite de 30%-40% oferite de producătorii de medicamente distribuitorilor şi implicit farmaciilor au dispărut subit, fapt care a condus, din nou, la subţierea profiturilor din distribuţie. Fără discounturi şi obligaţi să våndă pilulele la preţuri mai mici decåt cele cu care le-au achiziţionat, distribuitorii se văd siliţi să reinventeze piaţa. Adrian Lakatos, preşedintele AL Pharma Consulting, este de părere că „distribuitorii din Romånia au avut în anii trecuţi o conjunctură privilegiată, beneficiind de marje şi profituri mult peste cele ale unei pieţe normale. Acum, piaţa se normalizează şi scoate la iveală anumite deficienţe operaţionale, unele dintre ele fiind o consecinţă firească a expansiunii din anii anteriori“.
Trecerea de la prescripţia DCI la cea pe marcă de produs a avut însă şi influenţe asupra marilor producători de generice. Schimbarea modalităţii de prescripţie i-a determinat pe producătorii de generice să facă diverse cheltuieli pentru a forma echipe medicale funcţionale care să promoveze brandurile producătorilor în råndul medicilor. „În general, este nevoie de un an de zile pentru a forma o astfel de echipă de reprezentanţi medicali şi a o impune pe piaţă“, spune Lakatos. În plus, dacă pånă la schimbarea modului de prescripţie, investiţiile în promovarea produsului medical se transformau în rabaturi către farmacii, acum aceste marje intră în costul de promovare către medici. Este discutabil însă cåt de utilă este promovarea medicală a unui generic, atåta vreme cåt de la lansarea originalului a trecut mai mult de un deceniu, iar produsul este oricum cunoscut medicilor.
În plus, producătorii de generice de pe piaţa romånească sunt marii investitori din 2004 sau 2005 care au cumpărat fabrici de medicamente de pe piaţa locală. Urmările pe termen lung ale unor achiziţii probabil supradimensionate se văd abia acum. „Cumpărătorii au dus un război dur de expansiune a cotei de piaţă, oferind discounturi semnificative şi crescånd stocurile la distribuitori şi în farmacii. Asistăm acum la refluxul acestei strategii şi la o normalizare a pieţei, care pe termen scurt afectează însă rezultatele unor companii“, precizează Lakatos. Într-adevăr, dacă analizăm datele de piaţă oferite de CEGEDIM, vom observa că, după creşteri spectaculoase (perioadă în care distribuţia a fost suprasaturată de medicamente care au fost facturate de producători drept vånzări, chiar dacă ele nu au ajuns direct în buzunarul bolnavului), societăţi precum Zentiva, Antibiotice, KRKA şi Ranbaxy pierd constant cote de piaţă şi volume de vånzări. În concluzie, marii perdanţi din 2008 sunt producătorii de generice şi distribuitorii de medicamente.
Cresc vånzările de medicamente originale
Totuşi, ministerul a avut şi decizii care au oferit o gură de oxigen pieţei farmaceutice. „Măsurile luate anul acesta de Ministerul Sănătăţii au avut impact asupra pieţei farma şi asupra rezultatelor companiilor şi în sens pozitiv, prin descentralizarea programelor şi actualizarea listelor de medicamente cu noi molecule“, spune Dan Zamonea. Dragoş Dinu a recunoscut că această măsură a stat la baza majorării vånzărilor A&D Pharma. Introducerea de molecule noi, includerea în programele naţionale de sănătate (cu medicamente gratuite) a produselor originale arată că piaţa se modernizează din punct de vedere ştiinţific şi permite accesul la cele mai noi tipuri de tratamente. Există totuşi şi un alt efect: conduc la creşterea vånzărilor de produse originale, încă sub patent, care evident sunt încă scumpe. Statisticile arată că vånzările de produse originale au ajuns la peste 70% din totalul medicamentelor våndute pe bază de prescripţie medicală. Creşterea vånzărilor de originale a fost de peste 15% într-un an. Într-adevăr, noile liste de medicamente compensate şi gratuite, precum şi prescrierea pe marca produsului, au adus creşteri importante pentru marii producători de medicamente originale Roche şi Novartis.
„Piaţa va creşte de data asta în beneficiul companiilor inovatoare, atåt noua listă de medicamente compensate, cåt şi tendinţa generală a sistemului de a suporta finanţarea unor tratamente de generaţie nouă crescånd valoarea pieţei totale. Ca urmare, creşterile vor viza mai mult calitatea decåt volumul produsului, principalii beneficiari fiind companiile din big pharma“, spune Lakatos. Chiar dacă profiturile vor fi mai mici, piaţa farmaceutică îşi va continua creşterea, dar viitorul sistemului de sănătate va depinde doar de voinţa politică.
«După achiziţiile scumpe, cumpărătorii au luptat pentru cote de piaţă oferind discounturi şi crescånd stocurile. Asistăm acum la refluxul acestei strategii.»
Adrian Lakatos, preşedintele AL Pharma Consulting
8% este ritmul de creştere a pieţei farmaceutice în 2008, estimat de CEGEDIM, din cauza blocajului preţurilor şi a faptului că impactul noilor liste compensate nu se face simţit
«Pierderile au fost cauzate de deprecierea leului, în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii nu a schimbat preţul medicamentelor.»
Dan Zamonea, director general Roche Romånia
Dam cu o måna, luam cu doua!
Măsurile luate anul acesta de către ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, au avut un impact puternic asupra pieţei farma şi asupra rezultatelor companiilor atåt în sens pozitiv, cåt şi în sens negativ. Printre măsurile pozitive pot fi enumerate: descentralizarea programelor, actualizarea listelor de medicamente cu noi molecule, noi metodologii de revizuire a compensatelor şi gratuitelor.
Efectele negative au fost date de îngheţarea preţurilor medicamentelor la un curs de schimb mult depreciat faţă de realitatea din piaţă şi schimbarea modalităţii de prescripţie a reţetelor, precum şi alocarea unui buget pentru medicamente mai mic decåt a fost anunţat.
Vånzările cresc mai lent şi la nivel mondial
Un studiu făcut de firma britanică de cercetare EvaluatePharma arată că, în intervalul 2009-2012, se aşteaptă o scădere a ratei medii anuale de creştere pentru vånzările globale de medicamente cu prescripţie la 4,6%.
Fără a avea legătură cu deciziile politice ale unui stat sau altul, studiul realizat de firma britanică arată că rata de creştere a vånzărilor de medicamente va încetini la nivel mondial chiar de anul viitor. Astfel, dacă în 2008 valoarea estimativă a pieţei va fi de 621 de miliarde de dolari, în 2012, valoarea acesteia va ajunge la 753 de miliarde dolari. În schimb, investiţiile în cercetare ale marilor producători de medicamente vor avea o rată anuală de creştere de 5% superioară celei de vånzări. Segmentele de piaţă pe care se aşteaptă creşteri ale vånzărilor de medicamente sunt cele de produsele oncologice, antidiabetice şi vaccinuri. Ca urmare a acestor aspecte, precum şi expirării patentelor pentru unele medicamente, top cinci mondial va cunoaşte modificări: Pfizer, numărul unu la ora actuală, va trece pe poziţia a cincea, fiind înlocuit de ocupantul locului doi din 2007, Sanofi Aventis.
JUCATORII
Ranbaxy Romånia
Vånzările grupului indian Ranbaxy în Romånia au scăzut în primul semestru cu 14%, la 57 milioane dolari, comparativ cu perioada similară din 2007, în urma impactului reformelor din domeniul sănătăţii asupra pieţei farmaceutice.
Comparativ cu primul trimestru, în aprilie-iunie vånzările s-au majorat cu 17%, semnalånd o îmbunătăţire graduală a operaţiunilor şi impactul pozitiv al introducerii, începånd cu 1 aprilie, a prescrierii de branduri în locul substanţelor active.
A&D Pharma
Profitul net al A&D Pharma a scăzut la şase luni cu 92%, la 954.000 euro, faţă de intervalul similar din 2007, pe fondul neactualizării preţurilor medicamentelor la cursul valutar actual şi al volatilităţii ratei de schimb euro/leu, în timp ce vånzările au avansat cu 28%, la 254,12 milioane euro.
Sanofi Aventis
Grupul francez a înregistrat, în primul semestru, o scădere de 8,6% a profitului net consolidat, la 3,47 miliarde dolari (2,22 miliarde euro), comparativ cu cåştigul raportat în intervalul similar din 2007, potrivit raportului financiar al producătorului de medicamente. Profitul operaţional al Sanofi Aventis s-a diminuat cu 2,5% în primele şase luni.
Zentiva Romånia
Vånzările producătorului ceh de medicamente în Romånia au scăzut în primul semestru cu 33%, la 797,9 milioane coroane cehe (33,2 milioane euro), regresul fiind motivat prin schimbarea strategiei de dezvoltare pe piaţa romånească şi prin deprecierea leului în raport cu moneda cehă. Exprimate în lei, vånzările din Romånia au coboråt în primele şase luni cu 16,1%, potrivit raportului semestrial al companiei.
Antibiotice
Profitul producătorului de medicamente Antibiotice Iaşi a scăzut în primul semestru cu 19,6%, de la 20,7 milioane lei la 16,6 milioane lei (4,5 milioane euro), deşi cifra de afaceri a crescut uşor, cu 5,2%, de la 101,9 milioane lei la 107,3 milioane lei (29,2 milioane euro).
